me

love yehhh

justin bieber

Bunele maniere

TINUTA

1. Daca nu esti adeptul barbii lungi, fata barbierita este ca o carte de vizita. Barbiereste-te in fiecare zi.
2. Parul trebuie sa fie ordonat.
3. Unghiile trebuie taiate regulat. Negrul de sub ele e vizibil si respingator.
4. Dinti trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare, ci si ingrijiti stomatologic.
5. Mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este "dinamita" curata pentru relatiile sociale. Folsoiti apa si sapunul. Spray-ul sau deorantul se folosesc doar pe pielea curata, proaspat spalata (si cumpatat).
6. Ciorapii se schimba.
7. Pantofii ar trebui sa fie intodeauna curati. Pantofii uzati dau un aer de second hand.
8. Batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar.
9. Ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata. La fel si gura, in caz de nevoie. Si nasul.
10. Scobitul in cavitati, pieptanatul in public sunt considerate necuvincioase.

SALUTUL

1. Punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, mai bine ajungi un pic mai tarziu decat sa ajungi prea devreme (nici macar cu un minut).
2. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi ! Salutul verbal este insotit intodeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu zgarcita.
3. In vizita la necunoscuti (femei) sau la persoane mai putin apropiate (femei) nu se permite sa duci altceva decat flori. Si sa fie in numar impar.
4. Cand intri, manifesta-ti intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. O gazda ar trebui sa nu accepte.
5. Cel care intra intr-un cerc, saluta primul. Saluta o singura data pe toata lumea si nu repeta salutul pentru ce-i ce raspund cu intarziere.
6. Un barbat nu saluta o femeie sezand. O strangere de mana este suficienta.
7. Stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva.
8. Prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul.
9. Daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata sa accepte.

CONVORBIREA TELEFONICA

1. O convorbire telefonica conventionala, fara un subiect anume, nu trebuie sa depaseasca 5 minute.
2. Nu este recomandat a se telefona inainte de 10 dimineata, intre orele 13-17 si dupa
ora 21, cu exceptia celor apropiati. In mare, evitati sa-l intrerupeti in timpul orelor aglomerate sau in timpul mesei.
3. Nu esti dator sa asculti pe orice persoana. In special pe cei care-i vand servicii sau produse. Scuza-te politicos, dar ferm, dupa care instiintandu-l ca trebuie sa inchizi telefonul, poti sa inchizi telefonul chiar daca celelat nu a terminat.

MASA

1. Nu insista cu privirea la vreun fel de mancare ce nu ti se ofera, si nu pomeni de el.
2. Stai cat mai aproape de masa, ca sa nu cada firimituri pe jos. Util ar fi sa nu cada prea multe nici pe masa.
3. Sezi pe tot scaunul, nu atarna pe doua picioare ale scaunului, nu doar pe marginea lui.
4. Sa nu ceri nimic de mancare, chiar daca au uitat sa te intrebe daca esti flamand.
5. Nimeni nu pune mana pe lingura si serveste inaintea gazdei, decat daca aceasta insista.
6. Nu cauta si nu lua bucata cea mare.
7. Nu privi in farfuria nimanui. Si nu intreba : "mananci aia?"
8. Coatele nu se sprijina pe masa, nu stau in coastele vecinului, ci stau cat mai stranse langa corp.
9. Degetele nu se baga niciodata in farfurie, nu se ling, nu se baga in gura.
10. In limita evitarii indigestiei, se mananca tot din farfurie, fara a se lasa aproape nimic. Nu se insista asupra ultimelor picaturi. Sub nici o forma nu se face farfuria "luna" cu o bucata de paine sau nu se toarna ciorba din farfurie direct in gura.
11. Nu se toarna intr-un pahar care nu este complet gol. Se bea tot si apoi se re-umple. Eventual, daca aveti la dispozitie, folositi un alt pahar.

DISCUTIILE MANIERATE

1. Evitati sa incepeti majoritatea frazelor cu "Eu" si "Am...". V-ar pune intr-o
lumina nefavorabila. Ar parea ca in mijlocul lucrurilor va situati dv.,
adica ati fi in centrul pamantului.
2. Nu monopolizati discutia. Chiar daca sunteti cel mai destept, chiar daca aveti talent de povestitor.
3. Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocuitorilor dv., si evitati
generalitatile.
4. Vorbirea iute, trancaneala repetata, monotona a aceleiasi idei, fie ea chiar
geniala, toate duc la rezultate sigure: ignorarea dv. !
5. Cu toate ca aveti dreptate, cu toate ca puteti sa va pariati un rinichi, nu intrerupeti vorbitorul.
6. In timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l in ochii: privirea in laturi sau aiurea creeaza impresia de om dezinteresat, nesincer sau distrat.
7. Nu va aprindeti in toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti sau nu le veti indeplini.
8. Nu contraziceti de dragul originalitatii sau din reflex, nu aprobati lucruri de care sunteti nesigur, chiar daca interlocutorul are in ascendent.
9. Daca adversarul a avut mai multe argumente sau e mult mai documentat, recunoasteti. Nu enervati si nu enervati audienta exagerand. Eventual, daca nu suportati infrangerea, dati-o la pace.
10. In conversatiile in grup, vorbeste tu mai putin decat ceilalti. A vorbi putin, nu inseamna incultura sau prostie ci, taria personalitatii. Vorbiti putin si concis.
11. Nu pune niciodata intrebari cu privire la aspecte negative ce apartin partenerului
de conversatie sau vreunei persoane mult mai apropiate acestuia.

CUM SE MANANCA FRUCTELE

Organismul nostru isi ia o mare parte din aportul zilnic de vitamine din fructe, iar in aceasta idee este necesara cunoasterea particularitatilor legate de curatatul/consumatul anumitor fructe.

Kiwi se taie in jumatate, iar una din jumatati se tine in mana stanga si se mananca doar interiorul cu o lingurita.

Bananele se decojesc in farfurie si se mananca cu mana, sau, in cazul in care sunt prea moi, cu un cutit si o furculita.

O para sau un mar se taie intotdeauna in patru parti egale care sunt curatate de coaja pe rand. Se taie apoi fiecare sfert in bucati care se mananca cu furculita. Daca nu se curata de coaja, acestea se mananca cu mana. Intre prieteni, este acceptat muscatul direct din mar, insa nu este recomandat pe deplin.

Grapefruitul se serveste taiat in doua, folosind lingurita. Pentru a preveni stropirea celor din jur, se separa in prealabil pulpa de coaja cu ajutorul unui cutit.

In cazul citricelor, coaja se taie in forma de stea. In cazul mandarinelor si portocalelor, se scoate fructul propriu-zis si se separata in felii care sunt mancate cu mana.


BUNELE MANIERE LA PRANZ

Bunele maniere sunt dobandite inca din primii ani ai copilariei, insa nu trebuie pierdut din vedere faptul ca difera de la o cultura la alta. Cultura romaneasca este foarte permisiva in multe cazuri, insa anumite reguli nu trebuie neglijate nicicand.

Daca suntem cu familia sau prietenii la masa, se poate bea prima jumatate a cestii de supa. Pentru restul supei (legume, carne, etc) se foloseste lingura clasica. In schimb, ciorbele se mananca numai cu lingura. In cazul in care supa a fost incalzita prea tare, e interzis sa suflam in ea pentru a o raci. Cu rabdare, asteptam pana se raceste. Deasemenea, in niciun caz nu e recomandata inclinarea farfuriei pentru a lua ultima inghititura. Ca ultim detaliu, nici nu se inmoaie painea in supa.

In ceea ce priveste cartofii, acestia nu se taie cu cutitul si nici nu se zdrobesc cu furculita. Aceasta regula nu se aplica, insa, cartofilor copti in coaja. Ei se inteapa cu o furculita si coaja se curata cu un cutit.

Cand se aduc la masa, castravetii si gogosarii murati se iau cu furculita proprie si se taie in farfurie cate o bucata, pe masura ce se mananca. Sub nicio forma nu se infinge furculita in gogonele, pentru a evita stropirea celor din jur. Acestea se iau cu lingura. In farfurie, nu se musca direct din ele, ci se taie cu grija.

Sarmalele, ruladele de orice fel si chitelutele se taie doar cu furculita.

Mancatul pestelui presupune o abilitate speciala si un cutit cu o forma iesita din comun, special creat in acest scop. In acelasi timp, este necesara si o furculita mai mica. Cutitul este util doar la dezosare. Pestele de desface in trei, indeparatandu-se sira spinarii, si in niciun caz nu se taie precum friptura. Oasele de peste din gura se pun pe furculita, dar daca ne creeaza "emotii" , se pot scoate cu doua degete


BUNELE MANIERE LA MICUL DEJUN

Toata lumea stie ca nu e nicio filosofie in a manca ca la carte, fara a-i deranja pe ceilalti co-meseni. Insa, pentru aceasta, trebuie respectate cateva reguli simple:

Sandwich-urile si painea propriu-zisa se mananca in mod diferit. Din felia de paine nu se musca, ci se rupe cu mana, iar sandwich-urile mari se taie cu un cutit, iar bucatile mici rezultate se baga in gura cu furculita, exact ca si cand ai manca o prajitura. Bineinteles, sandwich-urile mici se iau cu mana. Untul nu se ia direct din untiera, ci se pune o bucatica mica pe farfuria proprie, dupa care, cu un cutin special, se intinde pe painea rupta in prealabil, totul petrecandu-se deasupra farfuriei.

Mierea si dulceata nu se mananca niciodata cu lingura direct din borcan. Se pune pe farfurie cantitatea dorita, pentru uns folosind o lingurita adusa special in acest scop.


CODUL BUNELOR MANIERE LA FITNESS

Ca si in viata de zi cu zi, este important sa te respecti pe tine insati si pe cei din jur inclusiv cand alergi pe banda elastica sau ridici gantere in sala de fitness.

In definitiv, este vorba despre imaginea ta, pe care o construiesti treptat si o intretii in fiecare zi, dar care se poate "demola" atat de usor... Iar efortul de a o recrea ar fi unul considerabil si nu se stie daca va mai fi vreodata ceea ce a fost. Iata cateva aspecte de care trebuie sa tina cont o doamna atunci cand isi modeleaza musculatura. De ce sa nu recunoastem: in sala de fitness, suntem cu totii vulnerabili. In fond, ne aflam acolo pentru a ne imbunatati aspectul fizic si a ne simti mai bine in pielea noastra, dar trebuie sa ne dezbracam la vestiare si, inevitabil, sa ne expunem celorlalti. Nu e deloc simplu... mai ales daca ai complexe de ordin fizic. Insa trebuie sa treci cu eleganta peste stanjeneala inerenta si sa te simti bine cu tine insati.

Regula numarul 1: respecta-i pe ceilalti din sala

Ai intrat in sala hotarata si pusa pe fapte mari... dar aparatul tau preferat, banda elastica, este ocupat, iar persoana respectiva de abia si-a inceput exercitiul. Nu este deloc elegant sa te duci si sa incepi sa intrebi: "Mai dureaza mult?" "Sper ca nu va trebui sa astept jumatate de ora...". Eventualitatea sa-ti fie cedat locul este extrem de improbabila. Dar, chiar daca acest lucru se intampla, nu ai fi deloc incantata sa afli ce gandeste despre tine.

Regula numarul 2: decenta la vestiar

Dupa ce ai iesit de la dus, infasoara-te cu un prosop mare si imbraca-te cat mai repede. Chiar daca nu sunt decat femei in jur, nu uita ca acestea sunt niste straine si nu ai de ce sa te expui in fata lor. Daca toate dusurile sunt ocupate, asteapta-ti randul si nu le presa pe cele care deja au intrat. In fond, nici tu nu ti-ai dori ca cineva sa strige la tine sa te grabesti cand tu tocmai te speli pe cap...

Regula numarul 3: exercitiile de incalzire nu se fac la vestiar

Inainte de a-ti incepe propriu zis programul de exercitii fizice, este firesc sa te incalzesti timp de 10-15 minute, cu miscari lente si alergare usoara pe loc, pregatindu-ti musculatura si articulatiile pentru efort. Bravo, procedezi corect! Insa acest lucru nu se face la vestiar, este nepoliticos fata de ceilalti si, in ultima instanta, inestetic.

Regula numarul 4: fii sociabila si comunicativa, dar nu exagera

In general, oamenilor nu le place sa discute cu straini atunci cand sunt in ipostaze oarecum stanjenitoare - ca de pilda, in timp ce tocmai se schimba la vestiar. Bineinteles ca asta nu este o regula general valabila, unii dintre noi tocmai atunci ne eliberam de inhibitii si comunicam liber. Daca intri in vorba cu cineva, urmareste-i reactiile: evita contactul vizual? Iti raspunde scurt? Se imbujoreaza? Toate acestea sunt semnale prin care iti spune ca nu si-ar dori sa continue conversatia, deci nu insista.

Regula numarul 5: respecta asa numitul "regulament de ordine interioara"

Preferabil ar fi ca, dupa ce-l folosesti, vestiarul sa arate exact ca inainte ca tu sa intri acolo. Poate ca nu este intotdeauna posibil, insa, pentru a-ti usca prosopul, de exemplu, foloseste locurile special amenajate in acest scop si nu-l intinde unde crezi tu ca ar sta mai bine. Umiditatea reprezinta intotdeauna un punct sensibil in astfel de spatii si nu e deloc necesar sa complici si tu situatia.

Regula numarul 6: nu-i privi insistent pe cei din jur!

Femeia de alaturi are un bust superb. Te intrebi daca nu cumva are implanturi de silicon? Asta e problema ei. Daca o vei privi prea insistent, incercand sa detectezi eventuale indicii sau cicatrici, va fi la fel de grav ca si cum te-ai duce sa o intrebi direct acest lucru. Numai pentru ca o persoana este preocupata de felul in care arata, nu inseamna ca i-ar placea sa fie chestionata pe aceasta tema.


O CONVERSATIE PLACUTA

Nici o conversatie generala nu se poate prelungi multa vreme intre zece sau douasprezece persoane. Obligatia noastra este sa-i antrenam pe cei prezenti in dscutii agreabile, accesibile tuturor. Banii, grijile familiale sau profesionale, consultatiile de orice fel sunt deci teme de ocolit. De asemenea, discutiile despre politica si religie sunt considerate tabu, deoarece amandoua sunt prea ferm conturate in mintea omului pentru a fi schimbate la o reuniune oarecare fara riscul de a degenera in cearta. Si una si cealalta tin de pregatirea, de gandirea omului variind uneori enorm de la o persoana la alta.

Trebuie sa fii intotdeauna atent la ceea ce spui, astfel incat sa nu-ti pui interlocutorul in inferioritate , chiar daca esti mai instruit sau mai informat decat el. Sa respecti opiniia celuilalt, chiar daca difera de a ta deorece s-ar putea sa fie intemeiata. Nimic nu te impiedica sa-ti sustii ideea in cadrul dialogului creat. Fa-o fara a-ti jigni interlocutorul. Daca nivelul conversatiei ne depaseste, nu deschidem gura; cel putin nu riscam sa ne facem de ris! Micile complimente intretin conversatia ca si micile cadouri, prietenia. Se stie ca despre cei care nu sunt de fata se vorbeste intotdeauna cu placere. Vom avea grija sa nu-l plictisim pe interlocutorul nostru cu o tema de care este strain. O anecdota amuzanta poate sa relaxeze conversatia, cu conditia sa stii cand si cum s-o spui. A-ti anunta dorinta de a pleca cu voce tare si tinand mortis sa-ti iei ramas bun de la toata lumea , cand vezi ca toti se simt foarte bine, este de neiertat.

Sa te retragi discret, sa pleci neobservat, transmitind toate cele bune tuturor prin intermediul gazdei este formula ideala. Cand suntem in societate nu tinem mainile in buzunare, dar nici pe solduri si nici la spate. Nu ne agatam de un scaun sau de marginea unei mese si cu atat mai putin de interlocutorul nostru sau de un nasture al hainei sale. Cand ne asezam pe un fotoliu sau pe un scaun, stam drept alegandu-ne o pozitie comoda , fara sa ne incrucisam sau sa ne balansam picioarele. Ne vom feri sa ne miscam permanent mainile si sa ne jucam cu degetele. In tot ceea ce facem in societate important este sa avem simtul masurii. Cand tusesti , stranuti sau casti este obligatoriu sa duci mana la gura. A nu-ti privi interlocutorul in timp ce vorbesti cu el trece drept lipsa de respect. Sa asculti cu atentie ce se spune, sa te straduiesti sa folosesti un limbaj ales, analizindu-te cu simt critic este cel mai bun mijloc de a-ti imbogati vocabularul si de a-ti largi posibilitatile de exprimare. Limbajul este singurul mijloc de comunicare. Sa facem in asa fel incat sa fim intelesi de toata lumea.

In orice ocazie si in orice conversatie trbuie sa-ti cunosti locul. Sa critici, sa vrei sa corectezi micile manii ale celorlalti instantaneu, inseamna sa te manifesti ca un om marginit. Conversatia constitue un element important in societate. Orice reuniune, oricat de atent ai fi pregatita risca sa devina plictisitoare in lipsa unor conversatii interesante. Pentru obtinerea unei atmosfere corespunzatoare, gazda trebuie sa se gandeasca din timp la alegerea oaspetilor, astfel incat intre acestia sa existe anumite puncte de contact, fie prin faptul ca lucreaza in aceleasi domenii de activitate sau in domenii care au contigenta intre ele, fie ca prin formatia lor intelectuala pot gasi subiecte comune de conversatie. Invitarea unui grup de oaspeti intre care nu se pot decat cu greu crea contacte pe linia unor probleme de interes comun poate compromite reusita unei actiuni.


CE FACEM CAND PRIMIM SAU OFERIM UN CADOU

A sti sa oferi mici daruri si sa o faci cu discretie este un semn de noblete sufleteasca. Pretul de pe cadouri va fi inlaturat cu grija. Exceptie fac discurile si cartile, de pe acestea pretul nu se sterge. Cartea nu se atinge!

Cel care primeste un dar il va deschide in fata musafirului si nu-i va strica bucuria protestand ca e prea scump, ca nu trebuia sau, mai rau ... Va multumi, se va bucura si chiar va reveni cu comentarii agreabile de cateva ori in aceeasi seara.

Daca un cadou nu ne place, ne vom ascunde nemultumirea. Orice om are preferintele sale si daca nu i le cunoastem, ne abtinem. Un cadou valoreaza cat doua daca este oferit la timp, adica strict in ziua in care are loc evenimentul.

Ambalajul unui dar este foarte important. Se evita florile prea mari sau prea pretentioase. Florile se ofera fara ambalajul in care le-am cumparat, chiar daca este foarte frumos.

Nu se duc flori barbatilor decat daca sunt la spital. Florile pe care le primim le asezam imediat intr-un vas cu apa.


CONTROLUL MISCARILOR

Ce sa facem cu mainile? Am enumerat ce nu trebuie sa facem :sa nu le miscam fara rost, sa nu le infundam in buzunare, sa nu batem nervos cu degetele pe suprafata mesei etc. Sa nu gesticulam excesiv. Dar, renuntand la orice miscare a mainilor conversatia noastra ar deveni total inexpresiva.

Reamintiti-va anecdota cu eroul italian , decorat pentru ca nu a tradat dusmanului secretele pe care le detinea. Cum as fi putut sa o fac daca aveam mainile legate le spate? - spune nevinovatul soldat ... Niciodata nu vom arata cu degetul un obiect sau o persoana. De asemeni, este agasanta mania unora de a-si trosni degetele sau de a-si incearca elasticitatea falangelor, rotindu-si podul palmei la nesfarsit.

Este aproape inutil sa va spunem ca aceste gesturi sunt socotite proaste obiceiuri. Sa nu terminam acest capitol fara sa mai amintim "miscari" gresite in societate: degetele in nas sunt poate amuzante la copii de doi ani, dar de la aceasta varsta, e un gest care trebuie pedepsit si interzis cu desavarsire.
Cantaretele isi incruciseaza mainile pe piept ceea ce se pare ca le ajuta sa cante mai bine. Pentru restul oamenilor gestul este ridicol. Nici sa-ti pui mainile in sold ca o precupeata, nu este un semn de buna educatie, chiar daca esti foarte suparat.Napoleon a fost imortalizat in tablouri tinand o mana sub nasturii tunicii, iar pe cealalta la spate.

Chiar daca sunteti un tip de genul lui Napoleon, astazi aceasta atitudinea provoaca rasul.
Cand tusesti sau casti , pui mana la gura. Fiecare stie acest lucru, dar din nefericire nu toata lumea o face !
Sa razi nu este numai firesc ci - dupa cum spunea Rablais e chiar , un semn de sanatate. Dar daca ai un ras strident si mai ales daca odata izbucnit, nu-l mai poti stapani, ai grija sa nu te exteriorizezi in acest fel. Dar e la fel de deplasat sa incerci sa acoperi cascadele de ras , ducand mana la gura.

Nu mai vorbim de impresia proasta pe care o faci cand razi in hohote, lovindu-te peste solduri sau impungandu-ti vecinul in coaste. Ca orice manifestare comportamentala rasul isi gaseste expresia ideala in moderatie. Orice om este mai simpatic cand surade. Este un secret pe care il detin prea putini semeni ai nostri, dar face minuni cu conditia de a nu-l etala permanent, pentru ca atunci se transforma in ranjet.


BUNELE MANIERE IN ORAS SAU IN TAXI


Intr-un taxi , de pilda , un client nu se aseaza langa sofer decat daca doreste sa vada orasul.
Barbatul care insoteste o doamna nu se va aseza langa sofer , ci in spate , langa ea.

Daca mergem cu o masina particulara apare o modificare a etichetei: ne vom aseza langa cel care conduce masina. Ar fi nepoliticos sa stam in spate.

Daca in masina sunt mai multe persoane vom ceda locul din fata celei mai in varsta sau unei doamne. Daca este vorba despre un cuplu ,sotul va ocupa locul din spate.
Proprietarul masinii deschide portierele ,ii ajuta pe invitatii sa ii sa urce, se aseaza ultimul, se asigura ca usile sunt bine inchise si apoi se aseaza la volan. La sfarsitul calatoriei este primul care coboara din masina ca sa-i ajute pe musafirii sai sa coboare. La intoarcere, are obligatia de a le conduce pe doamne pana la usa casei lor.

Daca la volan se afla o femeie ,de deschiderea ,inchiderea portierelor si de bagaje se ocupa unul dintre barbatii din masina.Dar,o va ajuta sa coboare,oferindu-i mina.
Daca invitam pe cineva la o plimbare cu masina,e urat sa-i pretindem bani de benzina.Daca ne oprim la un restaurant nu vom avea pretentia sa ni se plateasca si consumatia noastra. Cheltuielile vor fi impartite egal. Altfel stau lucrurile daca prietenii nostri hotarasc si noi suntem de acord sa ne ofere o masa. Drumul ne priveste pe noi,masa pe ei.
Tinuta de eleganta ne obliga sa mergem la receptii ,la teatru ,la opera cu masina noastra ori cu taxiul. Daca suntem cu masina , sa ne hotaram cine va conduce la intoarecere sa nu bea alcool.O amenda sau alte necazuri costa cu siguranta mai mult decat un taxi !


Daca in alte situatii, politetea este o problema de optiune ,cand suntem la volanul unei masini ea este de o necesitate vitala. Undeva in Middle West la trecerea peste calea ferata , se afla un anunt elocvent : "Trenul are nevoie de 15 secunde pentru a traversa acest pasaj , fie ca masina dumneavoastra se gaseste sau nu pe el!" Un viraj periculos este semnalizat cu astfel : "Urmatorul spital este la 200 de kilometri ...". Batrana noastra Europa , nu apeleaza inca la umor in acest domeniu ,ci recurge tot la semnele de circulatie conventionale.
Sa nu intelegem cumva ca in America nu exista semne de interdictie sau politie. Pericolul pe care il reprezinta atat soferii , cat si pietonii neatenti este acelasi. Ne refeream doar la faptul ca metodele educative in domeniul circulatiei rutiere pot fi dintre cele mai diverse.



Aproape zilnic in mass-media ni se prezinta accidente tragice. Toate au aceeasi cauza - nerespectarea unor norme de conduita civilizata. Aproape nu exista om care sa nu stie ca nu are voie sa traverseze strada oricum si oriunde , ca nu este bine sa-ti lasi copilul sa se joace in mijlocul drumului sau ca atunci cand sofezi esti obligat sa te opresti si sa acorzi prioritate pietonilor chiar din momentul in care acestia au pus piciorul pe " zebra ".
De-a lungul timpului , s-au realizat mii de anchete privind motivele ce-i determina pe oameni sa incalce regulile de circulatie. Raspunsurile sunt mereu aceleasi : lipsa de atentie si graba. Noi am adauga : lipsa de politete. Suna poate ciudat , dar acesta este adevarul. Cel care traverseaza Calea Victoriei pe unde are chef este un om prost crescut.
O comportare civilizata in traficul rutier nu are inca o traditie indelungata cum au legile bunei purtari in celelalte domenii sociale.

Nerespectarea normelor de politete in societate se pedepseste ,cum am vazut,cu excluderea noastra treptata din medii pe care le-am frecventat altadata cu placere.Nerespectarea normelor de politete pe sosea se poate platesti cu viata!
Din exemplele date putem deduce ca in acest domeniu , mai mult decit in oricare altul , rigorile legii coincid cu rigorile politetii. Mai mult decit atit , legea nu se poate referi la infinitatea de situatii ce apar cind suntem la volan , punindu-ne viata in pericol.
Un sofer experimentat va va spune ca din vina lui nu poate avea loc nici un accident , dar de fiecare data cind pleaca la drum o face cu teama. Ea ii este provocata de "fantezia" si de lipsa de responsabilitate cu care conduc ceilalti.


Domnul care lasa o doamna grabita sa treaca pe rosu pentru a prinde tramvaiul nu este bine crescut daca nu s-a asigurat privind in oglinda retrovizoare , ca nu-i incurca pe soferii din spatele sau. In acest caz respectarea regulilor de circulatie trece inaintea legilor politetii.
Solidaritatea care exista - sau care ar trebui sa existe - intre conducatorii auto pe sosea , este tot o forma de politete. Ea si nu legea ii obliga pe acestia sa opreasca pentru a-i ajuta pe cei ramasi in pana si tot ea ii determina sa faca un gest amical necunoscutului care i-a permis o depasire.
Dar a-i avertiza pe cei ce vin din partea opusa , semnalizind un punct de control sau un radar este o solidaritate prost inteleasa. Cei care pacalindu-i pe politisti conduc apoi cu viteza maxima , pot deveni victime ale unor grave accidente.
Este o dovada de comportament civilizat sa va lasati cartea de vizita cu scuzele de rigoare pe parbrizul masinii pe care ati lovit-o usor in parcare.


Maniere in autobuz, tramvai, troleibuz

Maniere in autobuz, tramvai, troleibuz
In mijloacele de transport in comun , loc unde avem de-a face cu persoane total necunoscute, comportamentul nostru trebuie sa se supuna unor anumite reguli de politete.
In statie , in general , ar trebui sa se stea la rand. Se practica acest lucru in numeroase tari si este foarte eficient.
La urcare , veti acorda prioritate doamnelor , persoanelor mai in varsta , femeilor cu copii in brate , infirmilor.

Daca este aglomeratie , va veti pregati din timp sa coborati, spunandu-le celor din fata : "Imi permiteti?", pe un ton civilizat si fara a va face loc cu coatele.In nici un caz, nu veti pune mana pe nimeni. Daca,din greseala, ati lovit pe cineva, trebuie sa-i cereti scuze.
La noi in tara, in mod conventional, s-a astabilit ca urcarea calatorilor sa se faca prin usile din spate, iar coborarea pe la mijloc sau prin fata. Exceptie de la aceasta regula fac femeile insarcinate sau cu copii mici in brate , batranii sau infirmii care pot urca si prin fata. Acestia au obligatia sa-i astepte pe calatorii care doresc sa coboare.
Retineti ca in alte tari , urcarea se face numai pe usa din fata pentru a prezenta soferului legitimatia de calatorie sau pentru a achita pretul biletului.
Daca toate scaunele sunt ocupate ,este obligatoriu sa cedam locul batranilor ,femeilor insarcinate sau cu copii mici, infirmilor sau bolnavilor. Din gentilete putem oferi locul si altor persoane, in general ,doamnelor.
Persoana careia i s-a cedat locul nu trebuie sa se poarte ca si cand acest lucru i s-ar cuveni ,ci sa multumeasca cu naturalete pentru gestul politicos.


Daca o doamna este insotita de un barbat, acesta ii va cumpara biletul si-i va oferi locul de langa geam.Daca nu exista decat un singur loc liber el va fi oferit doamnei, iar domnul va ramane langa ea in picioare.In nici un caz nu o va parasi,repezindu-se la un loc liber cand se iveste ocazia.

In mijloacele de transport in comun ne purtam cat mai atent cu ceilalti calatori. Asta nu inseamna ca avem voie sa-i fixam cu o privire dezaprobatoare sau prea admirativa ,nici nu-i bruscam, nu-i calcam pe picioare si nu-i incomodam cu pachetele noastre. Avem grija ca geanta pe care o purtam pe umar sa nu-i deranjeze pe cei care stau jos. Daca am gresit este obligatoriu sa ne cerem scuze. Tot obligatoriu e ca celalalt sa raspunda :nu-i nimic,se intimpla.
In cazul in care stam de vorba cu o persoana cunoscuta, vom urma aceleasi reguli dupa care ne conducem daca o intalnim pe strada.

Nu vom discuta peste capetele oamenilor,ridicind glasul pentru a fi auziti.
Evident ,trebuie sa ne abtinem de la orice comentariu neplacut la adresa celorlalti calatori si sa nu intervenim in discutiile dintre acestia. In nici un caz nu trebuie sa ridicam tonul si sa recurgem la un limbaj necivilizat. Cand este absolut necesar si asisitam la un furt,de pilda,vom interveni imediat in favoarea pagubitului.
Vom folosi intotdeauna pronumele personal de politete "dumneavostra" in loc de "mata", "dumneata" sau "tu" chiar daca ne adresam unui calator mai modest imbracat.
Insusirea regulilor de buna purtare pe care le-am amintit ar elimina vesnicele discutii la care asistam zilnic fara voia noastra.


Comportamentul pe strada


Cand iesim din casa, este obligatoriu sa avem un aspect ingrijit. Sa fim curati , pieptanati si imbracati decent, chiar daca ne ducem doar pana la paine.
Este o stransa legatura intre felul in care ne prezentam:tinuta corpului trebuie sa fie drapta, miscarile firesti, naturale-sa nu gesticulam fara rost, sa nu alergam imbrancind trecatorii, sa nu ii lovim cu pachetele sau cu umbrela pe care o tinem in mana.


In general , sa nu deranjam pe nimeni cu prezenta noastra. Daca din intimplare lovim pe cineva vom spune politicos: "Pardon!" sau "Va rog sa ma scuzati!".(Raspunsul firesc este: "Nu face nimic!")
Sa nu privim fix,curiosi,o persoana care ne trezeste interesul-o fata frumoasa, o femeie insarcinata sau,mai grav,un infirm.
Sa ne abtinem sa facem remarci cu glas tare, chiar daca infatisarea cuiva este mai excentrica.


Sa nu tragem cu urechea si cu atAt mai mult sa nu intervenim in discutia a doua persoane chiar daca subiectul ne intereseaza.
Sa nu ne irosim timpul asistand la intamplarile strazii - certuri , batai , filmari etc.In schimb,in cazul unor accidente sa nu ne ferim sa dam o mana de ajutor,dar s-o facem numai daca ne pricepem. In cazul bolnavilor de inima sau in cazul unor fracturati acestia nu trebuie miscati din loc,ajutorul nostru putand fi daunator!
Sa nu fim indiscreti si sa privim in casele oamenilor. Este cea mai mare dovada de proasta crestere.Pe de alta parte nici locatarul n-ar trebui sa se expuna privirilor noastre intr-o tinuta indecenta(paradisiaca),uitand sa traga perdelele.
Daca la o fereastra este o persoana cunoscuta,nu te angajezi intr-o conversatie cu aceasta ci o vei saluta cu un gest amical.Cu atat mai mult,nu-ti vei striga prietenii sau membrii familiei din strada.Folositi telefonul,interfonul sau alt mijloc mai discret.
Greseli de nepermis
Sunt unele gesturi pe care un om civilizat nu le-ar face in public pentru nimic in lume. Cu toate ca ele par de o mare banalitate , se repeta surprinzator de des.


* Sa nu aruncam nicioadata hartii sau resturi de mancare pe strada! Sa cautam un cos de gunoi sau sa le pastram pana acasa.

* Sa nu ne ridicam ciorapii in vazul lumii. Sa cautam pentru asta un loc mai retras.

* Sa nu ne pieptanam,sa nu ne retusam machiajul,sa nu ne stergem pantofii,sa nu ne curatam unghiile in public. Toate aceste lucruri se fac inainte de a pleca de acasa.
Un om civilizat nu fumeaza pe strada. Daca un barbat cu tigara in gura nu ne socheaza ,pentru o femeie gestul este dezagreabil.De asemenea nu este permis sa mancam pe strada.Cu toate acestea,din lipsa de timp,recurgem deseori la serviciile pe care ni le ofera numeroasele chioscuri cu mincare gata preparata. Sa nu pornim pe strada cu mincarea in mina oricit de grabiti am fi.
Aceste reguli si interdictii sunt valabile in toate situatiile in care suntem in multime : targuri si expozitii,holuri de cinematograf,aeroport,gara,statii de tramvai sau de metrou.

Mersul pe strada

De regula, mergem pe strada alaturi de o femeie sau de un barbat. Daca trotuarul se ingusteaza la un moment dat , daca apare un pasaj sau daca fluxul mare de pietoni ne obliga sa ne despartim de insotitorul nostru politetea ne cere sa tinem seama de citeva reguli elementare : femeia trece inaintea barbatului, virstnicul inaintea tinarului, superiorul inaintea subalternului. Exista si unele exceptii cind procedam invers - la o traversare periculoasa, barbatul isi protejeaza insotitoarea si trece in fata ei intinzindu-i mina pentru a o sprijini.


Un barbat trebuie sa-i ofere ajutorul unei femei necunoscute. Daca este nevoie , da. Pe o strada taiata de santurile unor lucrari publice, in cazul unei ploi torentiale barbatul nu va trece nepasator pe linga o doamna care se afla in impas. O va sustine sa nu cada pe pamintul alunecos sau ii va oferi protectia umbrelei sale conducind-o pina la un loc adapostit. Sa amintim ca odata rezolvata situatia delicata, el isi va lua ramas bun iar doamna ii va multumi.
Dar mergind pe o strada nu suntem totdeauna in impas. Sa presupunem ca ne plimbam , pur si simplu. De regula locul doamnei este in partea dreapta a barbatului, tot din dorinta de a o proteja, caci bordura strazii e mai aproape de el. Daca vitrinele, de pilda , se afla tot pe dreapta, ea le va putea privi nestingherita. Daca insa acestea sunt pe stinga, cei doi isi vor schimba locurile, de dragul doamnei care nu rezista niciodata ispitei de a fi la curent cu moda.


Daca suntem in grup, sa avem grija sa nu ocupam tot trotuarul ca si cum ne-ar apartine. Nu putem merge alaturi mai mult de trei persoane. Se intelege ca nu vom discuta cu totii in cor, ca nu vom ride in hohote. Daca din grupul de trei persoane face parte un copil, el va fi incadrat de cei doi adulti, daca este vorba despre doi copii , acestia vor sta in stinga si in dreapta adultului. Lucrurile trebuie sa se petreaca astfel pentru ca este bine sa nu ne lasam copii din mina pe strada.
O alta situatie: cind o femeie va fi incadrata de doi barbati, cel mai in virsta va sta in drapta ei. In schimb, intr-un grup de trei, doua femei vor incadra un barbat, locul din dreapta acestuia fiind ocupat de cea mai in virsta.


Daca este vorba despre trei femei sau trei barbatii, persoana mai importanta sau mai in virsta va ocupa locul din mijloc.
In cazul unei circulatii aglomerate grupul nu poate ramine compact. Persoana din stinga , indiferent de sex, le va lasa pe celelalte doua sa mearga inainte. Nu vom proceda asa daca insotim doua doamne. Le vom acorda intiietate si le vom urma indeaproape.
Pe munte sau la urcarea unei scari inguste barbatul trece primul , aruncind mereu o privire in spate spre insotitoarea sa.




Conversatia pe strada.

Strada nu prea este un loc potrivit pentru o conversatie. Cu toate acestea ni se intimpla tuturor sa ne intilnim cu o cunostinta si sa schimbam citeva cuvinte. Daca interesele noastre o cer, discutia se poate prelungi. Sa nu raminem in mijlocul drumului, ci sa ne retragem linga o casa sau linga o cabina telefonica cind strada este foarte aglomerata.
Sa presupunem ca ne-am intilnit cu o prietena care merge in directie opusa. Daca aceasta se grabeste si discutia este necesara vom face citiva pasi impreuna.
Cum procedam daca prietena noastra este insotita de cineva. Initiativa trebuie sa-i apartina acesteia care urmeaza sa faca si prezentarile.

Nu ne vom intinde la vorba.
Suntem in strada , nu acasa , si , in plus , prezenta noastra intimplatoare i-ar putea stinjeni pe cei doi. La fel stau lucrurile daca ne intilnim cu doi barbati. , dintre care cel putin unul este o cunostinta apropiata. Ne rezumam sa-i salutam. Daca nu beneficiem decit de un salut este semn ca o discutie este inoportuna.
Daca suntem grabiti si nu vrem sa stam de vorba cu cineva , salutam eventualele cunostinte intilnite si ne continuam drumul. In nici un caz nu le vom evita intorcind capul.
Ni se pare necesar sa va sugeram cum trebuie sa procedati in situatia in care stati de vorba cu cineva si un prieten care trece pe linga dumneavostra doreste sa va comunice ceva important.

Bunele maniere ne obliga pe toti trei la o anumita conduita dumneavostra veti face prezentarile , prietenul dumneavoastra va va spune doar citeva cuvinte si isi va continua drumul, cealalta persoana nu intervine in discutie. In nici un caz nu va profita de ocazie pentru a-i solicita ceva noului venit, presupunind ca acesta are o functie importanta. Astfel de persoane " indraznete " sunt foarte prost catalogate in societate, iar daca sunt tolerate in continuare, aceasta se datoreaza delicatetei celorlalti.
Mi s-a intimplat ca unei prietene cu care stateam de vorba pe strada sa i se ofere, iar ea sa refuze, un bilet gratuit la un concert la care as fi mers cu mare placere. Poate parea o prostie dar codul manierelor elegante m-a oprit sa-l cer pentru mine, cu toate ca facusem cunostinta cu amabila persoana cu o clipa inainte.



Politetea in restaurant

Exista cateva reguli de baza pe care trebuie cunoscute inainte de o cina romantica, la restaurant. Afla cateva reguli de baza pentru a face o impresie placutala fiecare iesire in oras la masa.

Daca ai ales un local unde se mananca bine si este apreciat si de cunoscutii tai, nu trebuie sa te mire faptul ca este mereu aglomerat. Pentru a te asigura ca vei gasi o masa libera, s-ar putea sa ai nevoie de o rezervare din timp. Inainte de a "testa" un nou restaurant, este bine sa te interesezi de mancare si ambianta. Nu trebuie sa te jenezi sa intrebi despre aceste lucruri.Nu este lipsa de bun simt nici daca te interesezi, prin telefon, de preturile practicate.

Daca nu vei face acest lucru, e posibil sa regreti si sa treci prin momente mai putin placute. Nu uita ca si restaurantele modeste pot oferi mincaruri rafinate si atmosfera placuta. Exista restaurante de diferite categorii pentru orice buzunar. Tinuta trebuie sa fie adecvata momentului. Trebuie sa ai in vedere posibilitatea ca exista restaurante care nu accepta clienti imbracati in jeansi.

In general, cea mai potrivita tinuta pentru serile petrecute la restaurant este cea eleganta, clasica. Daca ai hotarat sa mergi intr-un local mai modest, unde te vei simti in largul tau intr-o tinuta mai lejera, nu are sens sa te imbraci la patru ace. La intrarea in restaurant, barbatul deschide usa femeii, lasand-o sa treaca in fata, pentru a intra prima. Primul care intra in local este barbatul, pentru a feri doamna de privirile indiscrete ale celorlalti si pentru a cauta o masa libera. Cand sunteti intr-un local, trebuie sa va comportati cu bun simt, fara a atrage atentia asupra dumneavoastra. Trebuie sa respectati obiceiurile localului. Daca restaurantul are si garderoba, nu va temeti sa lasati hainele. Daca le veti aseza pe spatarul scaunului nu veti face o impresie placuta. De asemenea, trebuie sa stiti ca unele restaurante au zone speciale pentru fumatori si sa respectati acest obicei. La masa se asaza intai femeia, care are prioritate in alegerea locului.

Barbatul trebuie sa ii tina scaunul, dupa care se va aseza pe locul din partea opusa sau alaturi. Daca nu este nici o masa libera, va puteti aseza la masa cu alte persoane, dar numai dupa ce ati cerut, in prealabil, acordul. Meniul trebuie consultat de fiecare in parte, dupa care domnul va da comanda chelnerului. O adevarata doamna evita sa discute cu ospatarul, pe tot parcursul mesei. In timpul mesei, nu priviti insistent vecinii, nu comentati, nu vorbiti sau radeti galagios. Nu veti face decat sa atrageti privirile suparate ale celorlalti. Asezati-va confortabil in scaun. Servetul NU trebuie tinut pe genunchi, ci se foloseste doar pentru stergerea gurii.

La sfarsit, se impatureste frumos si se pune intr-o parte. Daca, in lipsa chelnerului, barbatul serveste bauturile, nu va pune sticla pe masa, ci in frapiera. Vinurile se degusta la inceput de catre domn, care se decide asupra celui potrivit. Daca v-a facut recomandari chelnerul, luati-le in considerare. El ar putea sti, de exemplu, ca pestele merge cu vin alb, friptura cu vin rosu. Reclamatiile nu trebuie facute cu voce tare. Evitati cearta cu chelnerul, adresandu-va direct sefului de sala sau patronului.



Cum se aseaza masa in familie


Chiar daca suntem numai in familie, este bine sa ne invatam sa respectam si masa zilnica prin bune maniere si aspect deosebit si nu exigent.
Daca luam masa in familie zi de zi, asta nu inseamna ca ceilalti membrii vor trece cu vederea fata de masa patata, ori painea rupta si aruncata pe masa...

Invitatii sau membrii familiei ar trebui sa stea la distante de 50 cm unul fata de celalalt. Se poate renunta la cea de-a doua farfurie, cea de dedesubt; Bolurile (castronasele) pentru supa limpede nu se pun de la inceput pe masa ci se aduc odata cu supiera. Tacamurile se pot pune si pe suportul destinat lor care va fi asezat la dreapta farfuriilor. Pe suport sunt asezate, in dreapta, cutitul, cu partea taioasa spre farfurie, si in stanga lui furculita cu dintii in jos. Lingura si linguritele pentru desert vor fi asezate in fata farfuriei. Daca se utilizeaza suportul de tacamuri, servetelul va sta la stanga, direct pe fata de masa. Tot in fata farfuriilor, spre drapta, este si locul paharelor.

Trei tipuri de pahare sunt obligatorii - de tuica, de vin (paharul de vin rosu e ceva mai mic decat cel de vin alb) si de apa. Retineti ca ele trebuie sa faca parte din acelasi serviciu. Dupa folosire, paharele de tuica se iau dupa masa pentru a nu persista mirosul neplacut degajat de acestea. Se foloseste o tava in acest scop si nu degetele. Bauturile aperitive se servesc intotdeauna inainte de masa. Paharele speciale se gasesc pe o masa separata, pe o tava, si fiecare invitat se serveste cu ce-i place. Sticlele stau si ele la indemana, pe o alta tava. Sampania si coniacul nu se servesc decat la sfarsitul mesei. Sticlele de vin si apa vor fi dispuse simetric pe masa, la indemana barbatilor care fac oficiul de a servi bauturile. Apele minerale se servesc in sticlele lor originale ca si vinurile straine. Florile trebuie puse in vaze joase ca sa nu-i impiedice pe meseni sa se vada.

Nu se pune pe masa decat ceea ce poate servi la o intrebuintare imediata pentru a nu aglomera masa, in afara de solnite si recipientele pentru piper - cate una la 3-4 persoane. Pentru recipiente fara capac perforat se vor pune lingurite langa ele pentru a nu se folosi cutitele. Alte condimente se vor aduce numai la cerere. Pentru sosuri se foloseste o sosiera. Atentie: sosul nu se pune nici pe friptura dar nici pe piure sau pe alte garnituri (macaroane, sote de legume etc) deoarece e inestetic. Sosul se pune in farfurie si se moaie in el bucatelele de carne taiate pe rand.

Odata intrebuintata sosiera va fi luata de pe masa. Salata se serveste in castronele separate, pentru fiecare invitat in parte. Cand friptura este taiata la masa, gazda trebuie sa aiba la indemana tacamuri speciale. E de preferat insa ca aceasta operatie sa fie facuta in prealabil, iar friptura sa fie prezentata felii, pe frunze de salata. Scobitorile nu-si au locul pe masa pentru ca nu se folosesc in public.



Banii la intalnire!

"Doamne, s-a intamplat minunea! M-a invitat in oras!". De cate ori nu te-au sunat prietenele sau nu ai exclamat chiar tu asta! Dar, sunt sigura, inainte de a pleca la intalnirea mult visata ti s-a iscat in minte o dilema: cati bani sa iau cu mine? Asta pentru ca nu stii daca el "va face cinste", "va fi un gentleman" sau nu.

Iata cateva directii de gandire pe care sa le iei in considerare inainte de a pleca la intalnire.
de Valentina Vuxanovici

Daca nu esti genul de persoana care sa discute la nivel inalt despre finante, in stadiile incipiente ale relatiei tale vor aparea discutiile despre bani. Chiar de la primele intalniri, trebuie sa stabiliti - impreuna, de preferat - cine plateste pentru cina, cafea, film sau chiar pentru parcare.

Lasand eticheta la o parte, cel mai penibil moment pe care-l veti trai impreuna - luand si chelnerul drept martorul - va fi acela in care veti scoate amandoi portofelele sau veti incepe sa va ciondaniti pe tema "eu platesc, ba eu".

Asa ca mai bine discutati - elegant - inainte. Daca el nu deschide vorba, fa-o tu. Cu tact, da?


Un sfat: cand pleci la o intalnire, comanda numai ce-ti permiti sa platesti, pentru a evita situatiile dificile.
Se pune intotdeauna problema daca cel care invita este si cel care plateste. E o regula de aur, e adevarat, dar nu se aplica intotdeauna. Unii barbati au fost invatati de mici sa fie "domni", sa scoata portofelul cand vine nota de plata. Dar altii s-au obisnuit sa se bucure intens cand nu apuca sa faca primii "miscarea".

De vreme ce marea noastra majoritate avem o sursa de venit, nu prea mai exista motive sa presupunem ca partenerul nostru va plati.

Pe de alta parte, exista si beneficii in impartirea costurilor intalnirii: dupa ce ai iesit cu un tip de vreo sase ori si hotarasti sa nu mai continui cu relatia, nu ai nici un motiv sa te simti prost ca el a cheltuit prea multi bani cu tine.

Daca, dimpotriva, dai peste un barbat care insista sa plateasca, schimba tactica si gandeste-te la formule pentru a te revansa. Cand iti da urmatoarea intalnire, cumpara tu biletele la teatru, film, concert. Asa vei putea mai usor sa refuzi sa primesti contravaloarea "tratatiei".

Concluzia simpla este ca dragostea si banii pot convietui atat timp cat relatia voastra va depasi bariera finantelor.



PREZENTARILE

Reguli de bază: barbatul este prezentat femeii, cel mai tânăr celui mai în vârstă, iar gradul mai mic celui superior. Este deci incorect de a prezenta pe directotul Z unui tânăr funcţionar sau o femeie unui bărbat.
Autoprezentarea se obinuieşte frecvent, în diferite ocazii: într-o societate mai numeroasă, la solicitarea unei vizite, la prezentarea în faţa superiorului pe care încă nu l-ai cunoscut etc.
Formula obişnuită este:
- “Imi permiteţi să mă prezint: Nicolae Moldovan.”
- O femeie măritată sau divorţată va spune: “Doamna Mia Renete”
O femeie nemăitată se va prezenta însă pronunţându-şi numai numele:”Maria Botez”. Nu este necesar să spună de exemplu “domnişoara Maria Botez”.


Salutul in societate


Punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, nu sosi niciodata inainte cu nici un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai tarziu. Doar aici este permis sfertul academic. Cand ai o intalnire in oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute mai devreme, niciodata cu un minut mai tarziu. Facand astfel, va veti bucura in intalnirea voastra de un timp in plus.

Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta.
b. in vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci altceva decat flori. Si sa fie fara sot.
c. cand intri, manifestati intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde, descaltatul oaspetilor este o jignire.
d. salutul verbal e ste insotit intotdeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu zgarcita. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mana, rosteste si un cuvant.

e. cel care intra intr-un cerc, saluta primul.

O singura data pe toata lumea si nu repeta salutul pentru cei ce-i raspund cu intarziere.
f. este interzis unui barbat sa intinda mana unei tinere sau unei femei!
g. niciodata cineva mai tanar nu intinde mana celui mai in varsta decat el sau cuiva mai mare in rang. Daca esti intr-o situatie care nu este prezentata aici, gandeste prin excludere.
h. nici o femeie nu se ridica in picioare sa dea mana cu un barbat. Si nici un barbat nu da mana sezand vreunei femei.
i. stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva. Nu se intind doar degetele si nici nu se da o mana moale. Degetele se strang in jurul palmei celuilalt si nu se tin tepene.

Daca cineva manan-ca, nu se cade sa-i intinzi mana. Iar daca altul iti intinde mana cand mananci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita stransul mainii din respect pentru el si din motive igienice.
j. cand ambii poarta manusi, mainile se dau inmanusate. Trebuie insa, sa scoti manusa cand celalalt e cu mainile goale.
k. prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul.
l. daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata sa accepte.


Sfaturi pentru ea

1) Daca vine suparat. Il lasa in pace. Tot are sa-si descarce sufletul. Nu-i pomeneste ca s-a stricat frigiderul, ca ea a fost taiata de la prima, ca vecinul i-a scuturat covoarele pe rufele proaspat intinse, ca pustiul a luat nota mica la romana etc. Nu toarna gaz peste foc. Cauta sa-l impace prin dragalasenie (nu ostentativa), atentie (desface visinata, retinuta pentru cine stie ce eveniment) si ii aduce aminte ca optimismul sau a devenit proverbial in cercul cunostintelor.

2) Daca intirzie. Mancarea s-a sleit. Matusa sosita din provincie a plecat suparata. Nu-1 intreaba: Unde ai stat pana acum 3) Daca e preocupat, lucreaza la ceva, scrie, citeste, se documenteaza, studiaza. Nu-1 deranjeaza din cinci in cinci minute, intrebandu-1: Nu vrei o cafea, citronada, prajitura sau Unde ai pus tirbusonul De ce-ai lasat apa sa picure in baie etc. in schimb, deschide usa fara zgomot si-i asaza alaturi cafeaua, citronada sau prajitura, apoi dispare. Ca o aratare.

4) Daca e incapatanat. Curma discutia si asteapta momentul prielnic. Atunci, il roaga sa-i faca o favoare. E1 va ceda zambind. 5) Daca vrea sa plece in oras singur. Rar, dar se poate intampla. Nu-1 intreaba unde se duce si cu cine se vede. Daca e sincer, va spune acest 1ucru nesilit, iar daca-1 caracterizaza nesinceritatea, de ce sa-1 intrebi O femeie inteligenta tine minte ca uneori barbatilor 1e place sa stea de vorba la o bere. Bineinteles, cu alti barbati.

6) Daca e atotstiutor. I1 lasa in pace. Evenimentele vor dovedi o data si o data ca stie si el sa greseasca. Sa nu i-o reproseze public. Nici macar intre patru ochi. E1 s-o recunoasca singur. Logica, judecata fara gres a incetat sa apartina exclusiv genului masculin.


TELEFON

1. este necuviincios a se telefona înainte de 10 dimineata, între orele 13-17 si dupa ora 21, cu exceptia celor apropiati, carora le cunosti programul.

2. o convorbire conventionala nu trebuie sa depaseasca 5 minute.

3. urmeaza obligatoriu treptele urmatoare: - Alo, familia...? (Asteapta comfirmarea). - La telefon este....(zi-ti neaparat numele, nu formule de genul "un prieten" sau o alta forma evaziva. Si continua imediat: "As dori sa vorbesc cu.." (numele celui solicitat). Urmeaza apoi cu"Deranjez cumva?" Daca-ti zice "Da", întreaba politicos când ai putea reveni, altfel, treci direct la subiect. Fii precis si nu te întinde. Nu uita ca timpul costa! Si pe el si pe tine. Si unele persoane sunt atât de delicate, încat nu vor îndrazni sa te întrerupa.

4. nu esti dator sa asculti pe orice 'nauc'. Scuza-te politicos, dar ferm, dupa care, înstiintându-l ca trebuie sa închizi telefonul, esti liber sa asezi receptorul în furca, chiar daca celalalt nu a terminat.



LA MASA

1.nimeni nu pune mâna pe lingura si nu serveste înaintea gazdei.

2.ia numai din ce esti invitat sa servesti.

3. nu insista cu privirea la vreun fel de mâncare ce nu ti se ofera.

4. nu cauta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au vazut-o; si vor întelege ca esti un mare egoist. Ia doar bucata din dreptul tau, indiferent ce îti cade 'la sorti'.

5. nu privi în farfuria nimanui. Daca cineva a varsat ceva din greseala pe fata de masa, nu baga în seama, ci fa-te ca nu vezi.

6. sa nu ceri nimic de mâncare, chiar daca au uitat sa te întrebe daca esti flamând.

7. cutitul, daca e folosit, îl vei mânui numai cu mâna dreapta, iar furculita doar cu stânga. Atentie, în nici o împrejurare, cutitul nu se transforma în 'furculita' ducându-l la gura. Asta se face doar la câmp...

8. stai cât mai aproape de masa, ca sa nu cada firmituri. Sezi pe tot scaunul, nu doar pe marginea lui.

9. coatele nu se sprijina pe masa, ci stau cât mai strânse lânga corp. De marginea mesei se sprijna doar încheieturile, aproape de farfurie.

10. nu folosi în veci tacâmul pe care l-ai lins, ca sa te servesti din platou sau din borcanul comun. Foloseste lingurita sau furculita pusa special pentru aceasta. Mai mult, este groaznic sa lingi tacâmul pus pentru uz comun. Si mai ales sa le pui la loc.

11. nu e îngaduit sa te întinzi peste masa ca sa te servesti. Cere celui care este lânga platou sau cosul de pâine si el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi si nu-ti fa provizii, ia cel mult doua felii de pâine.

12. manânca fara sa se auda plescaitul saftos al buzelor si limbii. Mâncatul zgomotos te descalifica.

13. pâinea se serveste cu mâna, niciodata cu furculita; caci se poate întâmpla ca furculita cu care ai mâncat sa atinga si urmatoarea felie. Ce rusine ar fi...

14. nu te sterge la gura cu pâinea! Pe gura se afla si praf si altele si ar fi neigienic. Daca nu ai servetel, roaga gazda sa-ti dea unul.

15. degetele nu se baga niciodata în farfurie. Astfel, se evita obiceiul antic si murdar de a linge degetele.

16. se manânca tot din farfurie, fara a se lasa nimic. Dar, sub nici o forma nu se face farfuria "luna" cu o bucata de pâine.

17. nu se toarna niciodata într-un pahar care nu este complet gol.

18. sâmburii nu se scuipa în farfurie, prin cadere libera si nici în pumn (ultima metoda se practica doar în aer liber), ci se pun în lingurita adusa lânga buze, apoi în farfurioara, unul câte unul.

18. interzis a se clati gura cu ultima sau penultima înghititura de bautura, oricare ar fi ea.

20. daca este nevoie sa folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile, pentru a le aseza exact cum le-ai gasit. Daca ai folosit WC-ul, sterge urmele lasate pe vas, nimeni nu este dator sa curete dupa tine. Eventual, deschide geamul pentru aerisire. Dupa spalatul mâinilor, clateste chiuveta, pentru a nu ramâne urme pe ea. Ai grija, sa nu se simta ca ai trecut pe acolo! Este o dovada de bun simt.




CONVERSATIE

1) Nu monopolizati discutia. Chiar daca aveti talent de povestitor, chiar daca ati picat în dimineata aceea de la Polul Nord. Desigur ca acolo ati vazut foci, balene, morse, pinguini si alte ciudatenii pe care ceilalti nu le cunosc decât din poze, televiziune sau dintr-un film documentar. E oare un motiv ca sa vorbiti neîntrerupt întreaga seara?

2) Evitati sa începeti majoritatea frazelor cu „Eu” si „Am... ”. V-ar pune într-o lumina nefavorabila. Ar parea ca în mijlocul lucrurilor va situati dv., adica ati fi centrul pamântului.

3) Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorilor dv. si evitati generalizarile. Un caz auzit sau povestit atunci nu va da acest drept.

4) Vorbirea iute, „muscarea” terminatiilor, trancaneala repetata, monotona a aceleeasi idei, fie ea chiar geniala, conversatia taraganata, afectata - toate duc la rezultate sigure:
* daca sunteti gazda — oaspetii se scuza si va parasesc în graba; e târziu, sunt obositi, locuiesc departe, se scoala devreme, copilul... ;
* daca sunteti invitat — creati în jurul dv. un vid; acest obicei repetat de câteva ori va creeaza o faima de neinvidiat;
. * daca sunt nevoiti sa va suporte — cu prima ocazie au sa va evite. S-au îmbolnavit. Sunt în provincie. Fac o partida de pescuit...

5) Aveti incertitudini în privinta sensului unor neologisme?. Oco1iti-le si paziti-va de ele pâna nu le cunoasteti sensul real, felul si locul întrebuintarii. Dându-le viata pocit, e1e vor înconjura încaperea. , reintorcându-se sub forma unor zâmbete ironice sau chiar sub o înfatisare mai hâda. De multe ori, în discutii, sunt pomenite denumiri geografice, numele unor actori, scriitori sau personalitati ale vietii publice mondiale. Nu cunoasteti pronuntia corecta? întrebati: Sa nu va jenati! Nimeni nu va poate pretinde sa fiti poliglot! Cu toate acestea ape1ati si la dictionar.

6) Aveti dreptate. Nu o data, ci de o suta de ori. Cu toate acestea nu întrerupeti vorbitorul. Acest „bruiaj fatis” voluntar sau întâmplator produce o impresie penibila. Cel întrerupt pierde firul ideilor, se enerveaza, îi stricati seara. Aveti o parere contrara? Perfect! Stapâniti-va suvoiul ideilor si cascada argumentelor pâna la sfârsitul frazei. Caci nu e fraza sa nu aiba... capat. Atunci expuneti-va parerea linistit.

7) Simtiti ca nu rezistati? Doriti sa reabilitati adevarul, fie si într-o problema minora ? Atunci nu fiti crud, ironic si violent în exprimare si formulare. Menajati femeile si vârstnicii de astfel de iesiri si nu faceti exceptie nici cu ceilalti oaspeti. Vorbind calm sunteti mai degraba ascultat, caci limba dulce, mult aduce!

8) În timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l în ochi, privirea în laturi sau aiurea creeaza impresia de om nesincer sau distrat;

9) În formularea ideiior folositi-va numai de arsenalul vocabularului; nu folositi ca auxiliare degetele, mâinile sau uneori chiar picioarele.

10) Sustinerea afectiva a parerii e necesara, dar nu e suficienta si nici eficienta. Demonstratia se cladeste cu argumente logice, rationale.

11) Nu va aprindeti în toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti îndeplini; veti fi socotit un om usuratic etc.;

12) Nu contraziceti de dragul originalitatii; nu aprobati lucruri de care nu sunteti sigur, dar nu e recomandabil nici sa le respingeti frontal uneori;

13) Adversarul a avut mai multe argumente; în plus, e mult mai documentat. Deci, ati fost învins pe „câmpul de bataie” al vorbei. Nu va parasiti interlocutorul cu aer de om jignit. Întrerupeti discutia politicos sau - ceea ce e mai greu - lasati-va convins.

14) În conversatiile în grup, vorbeste tu mai putin decât ceilalti. A vorbi putin, nu înseamna incultura sau prostie ci, taria personalitatii.

15) Când esti într-un contact de stabilire a unei relatii noi, vorbeste tu întâi, fiind însa atent sa "prinzi" momentul de a-i da cuvântul celuilalt: acesta este lucrul cel mai important.

16) Nu pune niciodata întrebari cu privire la aspecte negative ce apartin partenerului de conversatie sau vreunei persoane mult apropiate acestuia ("De ce boala sufera sotul tau?"; "Cum n-ai luat examenul?"; "N-aveai decât un an de la casatorie, ai si divortat?").

17) Ocoleste orice forma de bârfa. N-o rosti si nici n-o asculta!


SALUT

1. punctualitatea e o forma de respect. Când mergi într-o vizita, nu sosi niciodata înainte cu nici un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai târziu. Doar aici este permis "sfertul academic". Când ai o întâlnire în oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute mai devreme, niciodata cu un minut mai târziu. Facând astfel, va veti bucura în întalnirea voastra de un timp în plus. Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta.

2. în vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci altceva decât flori. si sa fie fara sot.

3. când intri, manifesta-ti intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu te descalta decât atunci când sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde, descaltatul oaspetilor este o jignire.

4. salutul verbal este însotit întotdeauna de înclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu zgarcita. Când saluti pe cineva, priveste-l în ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mâna, rosteste si un cuvânt.

5. cel care intra într-un cerc, saluta primul. O singura data pe toata lumea si nu repeta salutul pentru cei ce-i raspund cu întarziere.

6. este interzis unui barbat sa întinda mâna unei tinere sau unei femei!

7. niciodata cineva mai tânar nu întinde mâna celui mai în vârsta decât el sau cuiva mai mare în rang. Daca esti într-o situatie care nu este prezentata aici, gândeste prin excludere.

8. nici o femeie nu se ridica în picioare sa dea mâna cu un barbat. Si nici un barbat nu da mâna sezând vreunei femei.

9. strânsul mâinii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mâna cuiva. Nu se întind doar degetele si nici nu se da o mâna moale. Degetele se strang în jurul palmei celuilalt si nu se tin tepene. Daca cineva mananca, nu se cade sa-i întinzi mâna. Iar daca altul îti întinde mâna când manânci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita strânsul mâinii din respect pentru el si din motive igienice.

10. când ambii poarta manusi, mâinile se dau înmanusate. Trebuie însa, sa scoti manusa când celalalt e cu mâinile goale.

11. prezentarile se fac în ordinea importantei: pe cel mai însemnat îl prezinti primul.

12. daca un barbat mai în vârsta îi cedeaza locul unei tinere în aglomeratie, ea este obligata sa accepte.


TINUTA

a. pentru barbati, fata barbierita este cartea de vizita. Daca vrei sa fii placut intr-o relatie, barbiereste-te in fiecare zi, altfel, vei arata ca un 'salbatic'. Fara argumente economice aici! Cate alte lucruri mai putin folositoare si totusi cos-tisitoare faceti, doar pentru satisfactii egoiste ? Iar cand este vorba de altruism... Sa aveti grija si de firele de par din nas, al caror aspect este de-a dreptul mizerabil.

b. oricare ar fi tipul tunsorii, parul trebuie sa fie ordonat. Altfel, veti arata ca o paiata!

c. unghiile trebuie taiate saptamanal. Negrul de sub ele este unul dintre cele mai respingatoare lucruri. Unghia de la degetul mic mai lunga, folosita pe post de scobitoare sau surubelnita este un indiciu de "neam prost".

d. dintii trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare in spatiile interdentare, si si ingrijiti stomatologic. Caria de la dintii din fata transmite despre tine ca esti neingrijit si delasator.

e. mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este 'dinamita' curata pentru relatiile sociale.
Nu ai voie sa mananci usturoi sau ceapa atunci cand stii ca vei iesi in lume! Acesta persista pana la 16 ore. Atentie! Mirosul de transpiratie nu se indeparteaza prin parfum, ci cu apa si sapun. In caz contrar, va rezulta o combinatie de nesuportat. Spray-ul se foloseste doar pe pielea proaspat spalata si foarte delicat. Parfumul nu trebuie 'sa-ti ia nasul', mirosul de curat este mult mai placut! Grija si la urechi (care nu se spala niciodata cu apa si sapun, nefiind sanatos), la nas, la picioare.

f. ciorapii se schimba ori de cate ori prind mirosul transpiratiei. Niciodata nu stii cand trebuie sa te descalti si... pazea atunci de altii! Ciorapii gauriti nu se mai poarta, ei neindicand saracie, ci... lene. Un sfat: nu folositi ciorapi supraelas-tici, chiar daca sunt mai rezistenti. Pe langa faptul ca nu sunt sanatosi si nu absorb transpiratia, duc, in timp la macerarea pielii degetelor de la picioare.

g. pantofii vor fi intotdeauna curatati de noroi sau praf. Pantofii uzati dau un aer de ... trei parale. Atat vor da si altii pe tine.

h. batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar. Daca folosesti batista de bumbac, ea trebuie sa fie curata si calcata. Nasul se sufla intotdeauna usor, fara a examina "noutatea" din batista. Gestul este incalificabil!

i. vestimentatia va fi asortata dupa regula armoniei culorilor si a modelului: la barbati nu se ingaduie model la haina, odata ce camasa sau cravata are deja model. Numai una din cele trei- camasa, cravata, haina- trebuie sa aiba model.
j. se stranuta cu batista la nas. Daca aveti grija, o veti avea intotdeauna la indemana, nefiind nevoie sa scotociti prin buzunare pentru a o gasi.

k. expectorarile se efectueaza public, doar in caz de absoluta necesitate si niciodata in batista, ci in servetel. Scuipatul pe jos cu martori- strict interzis!

l. ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata.

m. pieptanatul in public este o necuviinta, precum si scobitul in ureche, operatiuni permise doar in baie si intr-o maniera sumara a garderobelor localurilor publice.

n. cand sezi, genunchii vor sta stransi - la femei, si mult apropiati la barbati. A se tine genunchii "raschirati" se nu-meste nesimtire...



CE E CODUL BUNELOR MANIERE SI DE CE AR TREBUI SA IL FOLOSIM

Bazele codului bunelor maniere se intrevad in antichitate cand s-a inventat un spatiu civic al gestului (agora, forumul, teatrul ), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii puneau un accent deosebit pe miscarile corpului, deoarece ei considerau ca prin acestea individul isi exprima nobletea, perfectiunea spiritului; gesturile trebuiau sa urmeze o linie mediana, sa nu fie nici domoale, nici foarte iuti -de fapt acesta si explica faimosul proverb roman: “mediocritas optima est”.

Evul Mediu a venit cu o alta teorie – gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau interiorul persoa-nei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtutile sale, in timp ce in exteriorul corpului, printr-o atitudi-ne disciplinata a gesturilor omul se poate modela, poate deveni mai bun.

Deja se simte influenta pe care Divinitatea o avea asupra oamenilor - omul chiar daca este lipsit intr-o con-junctura de compania umana, este totusi supravegheat in permanenta de Dumnezeu, iar gesturile sale nu-i mai vizeaza doar pe ceilalti, ci si un transcendent, care si el ofera la randul sau oamenilor diferite semne.

Astfel, in acea societate in care se dorea crearea unei ordini bazata pe prezenta masiva a Divinitatatii, alaturi de gestus, a aparut si signum datorita nevoii de miracole, de minuni a acelor vremuri. Fireste functia ordona-toare, morala a gesturilor si-a mai pierdut din substanta odata cu trecrea timpului si multe din gesturile care guvernau societatea in acea perioada au capatat doar valenta metaforica.

Astfel, in zilele noastre suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, nu mai reprezinta un in-strument de a izbavi sau a condamna un individ, ci se constituie intr-un mijloc de a comunica cu ceilalti, repre-zinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua contact cu ceilalti din jurul nostru fara agresivitate, de a trece prin lume fara a-i deranja pe ceilalti.

Fata de antichitate si evul mediu, cand disciplina, ordinea, ierarhia erau impuse de respectul acordat formei, spiritului, ratiunii, se intrevede deja o schimbare in sensul ca accentul se muta pe materie, corp, pasiune.

Astfel, Descartes in studiile sale despre pasiunile sufletului, trage concluzia ca ca nu sufletul le intretine, ci pasiunile sunt ceea ce sufletul sufera si suporta, iar Pascal intr-o maniera asemanatoare sustine ca pasiunile iubirii sunt sentimente si ganduri care apartin propriu-zis spiritului desi sunt ocazionate de corp.

Fara indoiala, in societatea contemporana nu pot exista sentimente si relatii bazate pe dragostea autentica pe care ne-o dorim fiecare dintre noi daca cei implicati in actul emotional nu tin cont de ceea ce noi numim codul bunelor maniere. Respectarea acestuia se constituie intr-o premisa fundamentala pentru intretinerea unei relatii sentimentale profunde si ca atare va recomand tuturor sa tineti cont de aceste mici sfaturi care chiar daca nu va vor garanta succesul in dragoste … se vor constitui totusi intr-un sprijin puternic in formarea personalitatii voastre. Mult succes !


Dar, va trebuie sa urmezi totusi cativa pasi pentru a-i instrui si a-i invata de mici ca bunele maniere nu tin neaparat de mancatul corect, ci de bun-simt si respect pentru cei din jur.

Le poti explica ca desi tu stii ca sunt buni si draguti, ceilalti oameni ii vor judeca dupa aparente si dupa cum se comporta la o masa. Astfel, de cele mai multe ori parerea va fi eronata, daca nu iti asculta sfaturile despre bunele maniere la masa!

Iata cateva sfaturi de baza atat pentru o masa la restaurant, cat si pentru o cina in familie:

- trebuie sa manance cu furculita, orice in afara de alimentele care sunt destinate sa fie consumate cu mana. Numai bebelusii mananca cu mana!

- trebuie sa stea pe scaun frumos si sa nu se aplece peste farfuria cu mancare

- nu vorbi cu gura plina! Este dezgustator si te poti ineca! Manaca cu gura inchisa, pentru ca nimeni nu vrea sa vada ce ai tu acolo!

- nu fa comentarii nepoliticoase sau glume asupra felurilor de mancare. Gazda se poate simti jignita, chiar daca acestea vin din partea unui copil.

- intotdeauna multumeste cand esti servit cu ceva. Arata-ti aprecierea si fii dragut si zambitor.

- daca masa nu consta intr-un bufet suedez, asteapta ca toata lumea sa fie servita si abia apoi mananci.

- mananca incet si nu te grabi dupa alta imbucatura. Cineva a muncit pentru aceasta cina si trebuie sa simti gustul mancarii. Astfel vei sti si cand esti satul cu adevarat.

- nu musca din paine sau cornuri. Rupe o bucatica si mananc-o pe toata, abia apoi poti sa mai iei.

- nu manca din farfuria altcuiva si nu gusta cu furculita ta dintr-un platou comun.

- nu te scobi in dinti cu mana sau cu furculita si mai ales, nu o fa de fata cu ceilalti

- nu te sterge cu maneca la gura, foloseste un servet. Acesta insa nu poate fi folosit pentru fata sau pentru suflat nasul.

- multumeste celor care te-au servit, niciodata nu este prea devreme sa inveti sa fii politicos.

Aforisme si Proverbe

Proverbe despre sanatate

Da Doamne sanatate, ca belele curg. (proverb romanesc)
Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul împotriva ei. (proverb latin)
Fericirea nu este nimic decat sanatate buna si o memorie proasta.
Boala o simti, dar sanatatea nu.
Bolile sunt dobanda platita placerilor.



Motto-ul zodiei Scorpion:
Ma deschid schimbarii si transform in mine ceea ce trebuie sa existe pentru a descoperi adevarul fiintei mele interioare. Venerez sexualitatea.

Cuvinte cheie ale zodiei Scorpion:
transformare, unitate, regenerare, exigenta, angoasa, distrugere, reconstructie, moarte, renastere, reincarnare, spiritualitate, sexualitate, pasiune, magnetism, detectie, ranchiuna, razbunare, secret, ocultism, esoterism, initiere, instinct, autoanaliza, dorinta, tentatie, posesiune, ambitie

Caracteristici generale Scorpion:
Zodia Scorpion este o zodie feminina de apa, predominant emotionala, psihica, guvernata de planeta Marte, planeta care sporeste energia fizica, agresivitatea, curajul, indrazneala si vitalitate, dar si imprudenta, gelozia, asprimea, brutalitatea, violenta, nervozitatea, spiritul razbunator.



Aforisme despre dragoste

Daca inima omului nu se revarsa de dragoste sau de entusiasm, aproape nimic nu se mai poate face pe lumea asta.
Cel mai trist aspect in dragoste este ca uneori unii isi ofera trupul si sufletul unor fiinte umane care nu au nevoie de ele.
Sa iubesti pentru a fi iubit, e omenesc; dar sa iubesti imbatat de transfigurare doar pentru a iubi este aproape DIVIN.
Cat timp iubesti, ierti.
A iubi altruist si cu abnegatie inseamna a gasi si a face sa creasca fericirea noastra prin amplificarea fericirii altora.
Cu cat un om este mai mare, cu atat si dragostea lui este mai mare, mai intensa, mai transfiguratoare.
Dragostea adevarata si transfiguratoare, sub toate formele ei, este drumul paradisiac care duce spre puritatea morala.
Suntem iubiti numai in masura in care cu adevarat o meritam.
In mod fals se afirma ca cine iubeste mult este si capabil de a uri cu aceeasi putere. Iubirea si ura, insa, n-au energie comuna, nu pornesc din acelasi izvor... Iubirea este o energie divina, buna, este viata armonioasa, iar ura este, de fapt, o stare de apatie, oricat de violent s-ar manifesta. Pentru a uri ai nevoie de energia raului, intunericului si energiile satanice iti sunt, in acest caz, de ajuns.
Numai iubirea profund transfiguratoare si intensa pentru altii ne poate invata cel mai usor cum sa ne iubim cu adevarat si creator pe noi insine.
Cine n-a iubit nicioadata in viata, poate sa se considere un rebut al creatiei.
Iubirea nu se poate defini in mod satisfacator pentru toti intr-o singura formula, pentru ca fiecare, datorita complexitatii universului sau launtric, iubeste altfel.
Daca vrei cu adevarat sa fii iubit, atunci iubeste intens si urmareste sa devii vrednic de iubire.
Mintea isi are ordinea ei care consta in principii si demonstratii. Inima o are pe a ei. Nu cauta niciodata sa dovesti ca trebuie sa fii iubit, expunand in ordine cauzele care trebuie sa stea la baza trezirii iubirii; acest lucru va fi ridicol.
Nu exista om atat de las, pe care iubirea adevarata si transfiguratoare sa nu-l transforme intr-un erou.


Cu indiferenta ta ...m'ai facut mai tare..acum nu`ti convine dar incet incet calc pe urmele tale"

Aforisme, cugetari, maxime, reflectii

Adevar-minciuna

E absurd sa cauti a judeca adevarurile dupa lucrurile materiale ce se schimba intr-una si nu staruie nicidata in aceeasi stare; cand cauti adevarul, trebuie sa te bizui pe cele ce raman pururea aceleasi si nu sufera nici o schimbare (Aristotel)
Adevarul obiectiv exista independent de om si de omenire, in sensul ca el nu depinde de bunul plac al oamenilor (F. Bacon)
Adevarul este acelasi pe orice fata a lui (Seneca)
Prieteni, eu stiu ca vorbele pe care le voi spune sunt adevarate. Cu multa truda se gaseste adevarul si cu greu patrunde in suflet crezarea (Emedocles)
Noi nu stim nimic in realitate; caci adevarul e in abis (Democritus)
Daca voi spune adevarul, nu-ti voi face bucurie; iar daca iti voi face bucurie, nu voi spune adevarul (Agathon)
Limba care greseste spune adevarul (Menander)
Noi vrem sa gasim adevarul, nu sa convingem pe vreun adversar (Cicero)
Cand adevarul nu poate fi cercetat, neadevarul sporeste (Curtius)
Cei care nu iubesc adevarul isi iau ca pretext al contestarii lui multimea acelora care-l tagaduiesc. (Pascal)
Adevar dincolo de Pirinei, eroare dincolo (Pacal)
Nici contrazicerea nu e un semn de neadevar, nici lipsa de contrazicere nu e un semn de adevar (Pacal)
Adevarul este atat de intunecat in aceste timpuri si minciuna atat de fixata, incat n-am fi in stare sa cunoastem adevarul, daca nu l-am iubi. (Pacal)
Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse in mod elocvent. (Pacal)
Sa ne ferim a vesti adevaruri celor care nu sunt in stare sa-l asculte. (Rousseau)
Este iertat sa se spuna si o minciuna, cand e in joc viata (Pisander)
Ce-i drept, nu-i frumos sa spui minciuni; dar cand adevarul aduce primejdie cuiva, ii ieste iertat sa spuna si ce nu-i frumos. (Sofocle)

Minciuna

Minciuna are cate odata in ochii multimii o putere mai mare si mai convingatoare decat adevarul (Menander)
Durerea sileste si pe nevinovati sa minta (Syrus)
Mincinosul trebuie sa aiba memorie buna. (Quintilian)
Buna parte din vorbirea mestesugita consista in a stii cum sa minti. (Erasmus)
Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe pamant? (L. Blaga)
Exista o mare deosebire intre minciuna menita sa te apere pe tine si cea menita sa apere pe altcineva (H. Fielding)

Admiratie – invidie – lingusire

Prea repede acordata, admiratia e un semn de slabiciune. (H. de Balzac)
Invidia dezleaga limbile, dupa cum admiratia le ameteste. (H. de Balzac)
Daca anumite laude ti se par prea mari, socoteste-le lingusitoare (Democrit)
Lauda nu e departe de admiratie, dar cea mai mare admiratie nu se manifesta prin cuvinte, ci prin tacere. (A. Gellius)
isi mai aduc aminte ca au fost tineri si cat le venea greu sa fie neprihaniti si cumpatati. Primul lucru ce li se intampla oamenilor dupa ce au renuntat la placeri, fie din bunavointa, fie din dezgust, fie din pricina dietei, e sa le osandeasca la altii … ; ne-ar placea ca un bun care nu mai exista pentru noi, sa nu mai existe nici pentru restul lumii; e o pornire de invidie (J. de La Bruyere)
Lingusitorii se pare, traiesc pe seama cui le da crezare (La Fontaine)
Lipsa de invidie e cel mai bun semn al unor inalte virtuti (La Rochefoucauld)
Nu lauzi de obicei decat pentru a fi laudat (La Rochefoucauld)
Lingusirea este o moneda falsa careia vanitate noastra ii acorda valoare de schimb.(La Rochefoucauld)

Altruism – egoism

Egoistul imparte cu altii numai grijile si supararile lui (H. de Balzac)
Dragostea abstracta pentru umanitate ascunde aproape intotdeauna o iubire egoista fata de tine insuti (F. Dostoievski)
Nici cei mai buni dintre oameni nu sunt scutiti de egoism (V. Hugo)
Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se incalzeste la ea si vecinul tau (Al. Vlahuta)

Ambitie, aspiratie

Orice ambitie are acest pacat: nu priveste in urma … placerea de a vedea in urma lui multi insi nu-i atat de mare ca durerea de a vedea pe vreunul inaintea lui (Seneca)

Amintire, nostalgie, melancolie – uitare

Stii prin ce a pedepsit Dumnezeu trufia omului? … Dandu-i amintirea (O. Desnsusianu – fiul)

Exita amintiri atat de dureroase, incat iti pricinuiesc o suferinta fizica. (F. Dostoievski)

Arta

Stilul arata omul (G. L. Buffon)

Atitudine, apreciere

Cand vezi lumia, te intrebi oare din cate scantei este alcatuita? (Ov. Densusianul – fiul)

Nu cauta sa mearga lumea dupa vointa ta, ci indreapta voia ta dupa mersul lumii. Si vei iesi bine. (Epictet)

Fixeaza-ti in minte (chiar de acum) o regula si un ideal de purtare, carora sa te conformezi riguros atat in singuratate cat si intre oameni. (Epictet)

Daca se vorbeste de rau despre tine si o fi adevarat, indreapta-te; daca sunt minciuni, razi. (Epictet)

Poarta-te ca si cum ai fi privit de toata lumea. (B. M. Garcian)

Avaritie – detasare

Socoteste bogatia ultimul dintre bunuri; caci e cea mai nesigura din toate ce posedam. (Alexis)

Eu duc cu mine tot ce am. (Bias)

Înteleptul Bion spunea ca patima îmbogatirii este obârsia tuturor viciilor. (Bion)

Viata printre straini te învata cumpatarea, caci fiertura de orz si culcusul de paie sunt leacurile cele mai dulci împotriva foamei si a oboselii. (Democrit)

Dorinta de câstig care nu se satura niciodata este mai rea decât saracia cea mai mare, caci cresterea lacomiei aduce cresterea nevoilor. – bogatia si saracia exprima, deci, un raport, pe acela dintre nevoi si împlinirea lor. Exista, deci, bogati saraci si saraci bogati. În acelasi sens, caracteristic pentru morala antica: Saracie, bogatie: cuvinte pentru lipsa si abundenta. Nu este bogat acel caruia îi lipseste ceva si nu este sarac acel caruia nu-i lipseste nimic. Daca nu doresti mult, putinul îti va parea îmbelsugat. Dorintele moderate fac saracia puternica precum e bogatia. (Democrit)

Fericirea si nefericirea sunt în suflet. (Democrit)

Daca nu vei dori multe (lucruri), putinul îti va parea mult; caci o dorinta moderata face saracia echivalenta cu bogatia. (Democritus)

Speranta unui câstig rusinos este începutul pagubei. (Democritus)

Diogene spunea ca saracia vine spontan în ajutorul filozofiei; caci, pe când aceasta încearca sa ne convinga prin vorba, saracia ne constrânge prin fapte. (Diogenes Cynicus)

Nu spune niciodata despre ceva ca l-ai pierdut, ci ca l-ai dat înapoi. Ti-a murit copilul? A fost dat înapoi. Ti-a murit sotia? A fost data înapoi. Ti-a fost luat pamântul? Si acesta a fost dat înapoi. Da, dar cel care mi l-a luat este un om rau. Ce-ti pasa prin cine ti l-a cerut înapoi cel care ti l-a dat? Cât timp ti-l da, ai grija de el ca de lucrul altuia, cum fac calatorii într-un han. (Epictetus)

E greu sa fii întelept, când esti bogat, sau bogat, când esti întelept. (Epictet)

Saracia, masurata cu scopul vietii propus de natura, este o mare bogatie; bogatia însa, când nu este limitata, este o mare saracie. (Epicur)

Nimic nu-i ajunge aceluia care considera putin ceea ce de fapt este suficient. (Epicur)

Ce este abundenta? Un cuvânt si nimic mai mult; înteleptul se multumeste doar cu strictul necesar. (Euripide)

Celor care vor multe le lipsesc multe; sta bine acela; caruia zeul i-a dat cu o mâna econoama ceea ce-i de-ajuns. (Horatius)

O bogatie mare pentru om este sa se multumeasca cu un trai cumpatat; caci niciodata nu lipseste putinul. (Lucretius)

Când vei dobândi câstig dintr-o afacere necinstita, sa fii încredintat ca ai (luat) o arvuna a nenorocirii. (Menander)

Bogatia este un val care ascunde multe plagi. (Menandru)

Totdeauna bogatia are multe necazuri: invidie, defaimare si ura multa, neplaceri numeroase si mii de neajunsuri, treburi multe si strângere de lucruri necesare pentru trai. Si-ndata dupa aceea iata ca omul moare, lasând altora averea sa pentru (a trai) în lux. De aceea prefer sa fiu sarac, sa am cât trebuie, sa duc o viata fara griji si sa n-am nici avere (dar) nici neplaceri. Caci tot omul sarac este scutit de mari rele. (Philemon)

Si întelepciunea este prinsa (în mrejele poftei) de câstig. (Pindarus)

Sa stim sa ne marginim ambitiile: a tânji dupa ceea ce nu poate fi obtinut este o fatala nebunie. (Pindar)

Maretia sufleteasca înseamna dispretuirea bunurilor lumesti. (Plotin)

Maretia sufleteasca dispretuieste bogatiile. (Plutarh)

Daca vei trai în conformitate cu natura, nu vei fi niciodata sarac; daca (însa vei trai) în conformitate cu parerile, nu vei niciodata bogat. (Seneca)

Între acestea, drumul m-a învatat cât de multe lucruri de prisos avem si cât de usor am putea lepada prin judecata acele lucruri, pe care, daca ni le ia vreodata necesitatea, nu simtim ca ne-au fost luate. (Seneca)

Acoperisul de paie a adapostit oameni liberi; sub marmura si sub aur locuieste robia. (Seneca)

Uitând de fragilitatea omeneasca sa adun averi? pentru ce sa ma ostenesc? Iata, aceasta zi e ultima; sa admitem ca nu-i: (totusi) e aproape de ultima! (Seneca)

Pentru multi faptul ca aduna avere nu înseamna încetarea mizeriilor, ci numai schimbarea lor. (Seneca)

Acela se bucura cel mai mult de bogatie, care se are nevoie cel mai putin de ea. (Seneca)

Toate bunurile mele sunt cu mine. (Stilbon)

Lucrul dorit ne lipseste; tânjim dupa el mai mult dupa oricare altul. Ne cade în mâna vrem un altul. Si setea noastra este mereu aceeasi. (T. Lucretius Carus)

O, blestemata lacomie de aur, la ce nu împingi tu pe muritori? (Vergilius)

Nu sunt oare zdrente pe drum? Nu mai ofera pomii hrana? Au secat pâraiele? Pesterile sunt închise? Oare Neînvinsul nu ajuta pe cei care-l implora? (Atunci) de ce se mai duc oameni în toata firea la cei orbiti de îngâmfarea bogatiei? (Bhagavata-Purana)

Neaparat paraseste sau omul averea sau averea pe om. (Bohtlingk)

Chiar si cei foarte învatati, care au multa stiinta si care decid în chestiuni dificile, sufera din pricina lacomiei, care-i orbeste. (Hitopadeca)

Averea pricinuieste suferinta la dobândirea ei, întristare în restriste si ameteste în prosperitate; cum poate averea sa aduca bucurie? (Hitopadeca)

Zgârcenia, aroganta si mândria, frica si nelinistea; înteleptii stiu ca ele sunt rele omenesti care provin din bogatie. (Mahabharata)

Toate grânele pamântului, tot aurul, toate turmele si toate femeile nu sunt destule pentru unul singur. De aceea sa lepadam dorinta. (Mahabharata)

Considera totdeauna banii ca o pacoste; într-adevar, nici cea mai mica bucurie nu provine de acolo. Cei care poseda bogatii se tem si de propriul lor fiu. (Mohamudgara)

Daruirea, folosinta si pierderea sunt cele trei stari ale averii; cine nici nu da, nici nu se foloseste, aceluia îi ramâne starea a treia. (Pancatantra)

Cu necaz se dobândeste averea si cu necaz se pastreaza. Cu necaz vine si cu necaz se duce. Vai de avere, ca este plina de mizerii! (Pancatantra)

Daca oamenii sunt bogati prin averea îngropata în mijlocul casei, de ce sa nu fim si noi bogati prin acea avere? (Pancatantra)

Averea nu aduce noroc nici chiar celui care o doreste în vederea faptelor bune. E mult mai bine sa nu fie atins cineva de noroi, decât sa se spele de el. (Pancatantra)

Forma suprema a saraciei este dorinta, nu putinatatea averii. (Pancatantra)

Sa-ti cladesti o alta coliba, una noua, asta ti-e dorinta?… O coliba noua nu-ti va aduce decât o noua amaraciune. (Psalmi budisti)

– Daca dau, ce îmi mai ramâne de mâncat? – Egoismul acesta va face din tine un capcaun. Daca manânc, ce îmi mai ramâne de dat? – Darnicia aceasta va face din tine regele zeilor. (Santideva)

Lacomia tuturor este paznicul cel mai vigilent împotriva lacomiei unui singur ins. (Balzac)

Multumesc destinului ca m-a facut sa ma nasc sarac. Saracia mi-a fost o prietena binefacatoare; m-a învatat adevaratul pret al bunurilor utile vietii, pe care altfel nu l-as fi cunoscut; scutindu-ma de apasarea luxului, m-a consacrat artei si frumusetii; m-a pastrat cuminte si curajos. (France)

Saracirea lor brusca le-a deschis ochii pe care bogatia îi tinuse închisi. (Giovanni Boccacio)

Omul are nevoie de putin pe lumea aceasta si de acest putin nu are nevoie multa vreme. (Goldsmith)

Când suntem tineri, adesea suntem saraci, sau înca n-am dobândit nimic; sau nu s-au ivit mosteniri; devenim bogati si batrâni în acelasi timp: atât de rar pot oamenii sa reuneasca toate avantajele; si daca unora li se întâmpla aceasta, nu-i nici un motiv sa fie invidiati: (ei) au de ajuns de pierdut prin moarte, pentru a merita sa fie compatimiti. (La Bruyere)

Sa nu invidiem la un anumit soi de oameni marea lor bogatie: ei o au legata de sarcini care nu ne-ar conveni; pentru ca s-o dobândeasca, ei au pus în joc linistea, sanatatea, onoarea si constiinta lor: e prea scump si nu-i nimic de câstigat dintr-un astfel de târg. (La Bruyere)

Banul duce la destramarea imperiilor si la prabusirea cetatilor. (Miron Costin)

Cel care se satura de a fi sarac si care da ascultare dorintei de îmbogatire, începe de asemenea sa se sature de a fi un om de treaba. (Oxenstierna)

Bogatiile se dobândesc prin munca, osteneala, înselaciune, camata si prin mii de alte cai asemanatoare; si posesiunea lor e inseparabila de avaritie, teama, neliniste, robie, curse ale aproapelui si, în fine, de o despartire cruda în ceasul mortii. (Oxenstierna)

Kilon spunea ca aurul se încearca prin foc, iar omul prin aur. (Pascal)

Eu consider ca o nenorocire tot ce se dobândeste cu truda, se poseda tremurând si se pierde cu durere. (Regnier)

Împarte toate cu fratele tau si nu zice ca sunt ale tale, caci daca sunteti partasi la cele nemuritoare, cu atât mai mult la cele muritoare. (Epistola catre Diognet)

Spiritul egoist al comertului nu cunoaste hotare si nu are vreo pasiune sau vreun principiu decât acela al câstigului. (Thomas Jefferson – presedinte SUA 1743-1826)

Bine – rau; bunatate – rautate

O fiinta care si-a gresit menirea e o fiinta nenorocita, sufera, si din suferinta naste uneori rautatea. (H. de Balzac)

Un om adevarat face binele fara a se gandi la urmari (G. Calinescu)

Nu-i de ajuns sa faci binele, trebuie sa-l faci si bine (F. Dostoevski)

De dragul railor, si nu de ura oamenilor buni, sa fugi. (Epictet)

Fereste-te de rau, sau de nu te poti feri, infrunta-l barbateste. (N. Machiavelli)

Blândete – Mânie

Blândetea cuvintelor rostite la timpul potrivit a câstigat acolo unde violenta ar fi pierdut. (Apollonios din Rhodos)

Oricine poate fi mânios, caci e lucru usor; dar sa te mânii pe persoana indicata, în gradul potrivit, la timpul potrivit, pentru pricina potrivita si în felul potrivit – aceasta nu se afla în puterea oricui si nici nu e usor. (Aristotel)

Exista doua lucruri contrare deliberarii întelepte: graba si mânia. (Diodorus din Atena)

Violenta genereaza de obicei violenta. (Eschil)

Cel ce loveste va fi lovit, cel ce ucide va ispasi. (Eschil)

Mânia este o scurta nebunie. (Horatius)

Binefacerile înfaptuite fara întârziere sunt cele mai binevenite. Orice binefacere târzie devine inutila si nu-si mai justifica numele. (Lucian)

Fii bun chiar cu un om rauvoitor; este preferabil sa astupi botul câinelui cu o îmbucatura. (Muslah-al-Din Saadi)

Darurile cuceresc pe oameni si pe zei. Pâna si Jupiter este împacat prin daruri. (Ovidius)

O dispozitie sufleteasca buna într-o situatie rea face ca raul sa fie pe jumatate. (Plautus)

Armele stârnesc armele. (Plinius)

Dorinta greu de înfrânat prin (însasi) natura (ei) devine cu neputinta de înfrânat, când mai e sustinuta si de bogatie. (Plutarchus)

La mânie nimic nu este mai potrivit ca tacerea. (Sapho)

Adesea ceea ce se da este neînsemnat, (dar) ceea ce rezulta de acolo este mare. (Seneca)

El nu ia totul în rau, nici nu cauta pe cine sa învinuiasca de o întâmplare si greselile oamenilor le atribuie mai degraba soartei. Nu rastalmaceste vorbele nici privirile: tot ce se întâmpla, el atenueaza, dându-i o interpretare binevoitoare. (Seneca)

Cel mai puternic leac împotriva mâniei este amânarea. (Seneca)

Când se poate apela la violenta, nu mai e nevoie de nici un proces. (Thucydide)

Cei care distrug fericirea altora în folosul propriu sunt diavoli în chip de om; dar cei care distrug fara folos fericirea altora nu mai stim cum sa-i numim. (Bhartrhari)

Cine nu rosteste vorbe de ocara, nici nu pune pe altul sa spuna, cine, atunci când e lovit nu loveste la rândul sau, nici nu pune sa loveasca, cine nu vrea sa ucida chiar si pe un ticalos, pe acela îl doresc zeii sa vina la ei. (Bohtlingk)

Si unui dusman, când vine în casa, trebuie sa i se dea ospitalitatea obisnuita; copacul nu refuza umbra sa nici celui care vine sa-l taie. (Hitopadeca)

Cei buni au mila chiar si de fiintele rele; luna nu-si opreste lumina (nici chiar) în casa unui paria. (Hitopadeca)

Lumea aceasta apartine celor blânzi si celor blânzi le apartine (si) lumea cealalta. (Mahabharata)

Priveste pe fiecare în tine si pe tine în fiecare, si înceteaza de a vedea (pretutindeni) deosebire! (Mohamudgara)

Cine-si biruie mânia, acela biruie întreaga lume. (Somadeva)

Cel care se-ntristeaza când vede fiinte întristate, sau se bucura la vederea unor fiinte vesele, acela cunoaste legea suprema. (Vikramacarita)

Exista vreo regula care poate sa te conduca întreaga viata? Sa iubesti: ceea ce nu vrei sa ti se întâmple tie, sa nu faci altuia. (Confucius)

Când te razbuni, te comporti ca un om care musca un câine doar pentru ca si câinele l-a muscat pe el. (Austin O’Malley)

Cele mai multe rele nu vin de pe afara, / Nu le aduc strainii, ci ni le face toate / Un pamântean d-ai nostri , o ruda sau un frate. (Alexandrescu)

Mânia este, fara îndoiala un fel de înjosire, dupa cum apare limpede în slabiciunea acelora la care domina: copii, femei, batrâni, bolnavi. (Bacon)

Cel ce se straduie sa se razbune îsi pastreaza ranile deschise. (Bacon)

Razbunându-te, te faci egalul adversarului; iertându-l, te arati superior lui. (Fr. Bacon)

De la învinuire la dorinta de razbunare nu este decât un pas. (Balzac)

Ura nu calculeaza, nu cugeta niciodata si refuza sa vorbeasca limba ratiunii. (Balzac)

Niciodata nu trebuie sa te bati cu un porc în groapa cu namol; te murdaresti si, chiar daca învingi n-ai nici o satisfactie pentru ca lui îi place. (Cyrus Ching)

Nici un om nu poate transforma un tigru într-un pisoi zdobindu-l. Concilierea nu se realizeaza cu duritate. Nu poti ajunge la o cale rationala cu o bomba incendiara. (Franklin Delano Roosvelt, presedinte SUA, 1882-1945)

Cine nu iubeste pe nimeni este nevoit sa învete sa linguseasca. – avem nevoie de iubire în viata sau cel putin de aparenta ei. (Goethe)

Marea este la fel de adânca pe vreme calma, ca si pe furtuna. (John Donne)

Cel ce-a învins prin forta/ si-a învins dusmanul doar pe jumatate. (John Milton)

Razboiul este o confruntare care consta în a determina valoarea fortelor morale si fizice cu ajutorul acestora din urma. (Karl von Clausewitz)

Nu întuneca cerul altora cu supararea ta. (N. Iorga)

Când urasti pe cineva este ca si cum ai înghiti otrava ca sa-ti moara dusmanul. (Malachy McCourt)

Mânia este ca focul: nu se poate stinge decât atunci când e scânteie. Dupa aceea e târziu. (Papini)

O diplomatie adânca trebuie adesea sa ia înfatisarea celei mai extreme simplitati, dupa cum uneori curajul se înfatiseaza sub aparenta unei timiditati modeste. (Scott)

A întelege tot, înseamna a ierta tot. (Stael)

Fiecare lucru are doua toarte: una prin care este usor de purtat, alta prin care este greu de purtat. Daca fratele tau îti face nedreptate, nu considera în acest caz ca te-a nedreptatit, caci aceasta este toarta prin care lucrul este greu de sustinut. Mai degraba gândeste ca-ti este frate, ca ati fost crescuti împreuna; astfel vei apuca raul de toarta de care poate fi usor de purtat. (Epictet)

Bucurie, placere – durere, suferinta

Noi ne calauzim faptele, unii mai mult, altii mai putin, prin placere si durere. (Aristotel)

Frica de durere duce la renuntare, care tot una cu refuzul de-a trai. (G. Calinescu)

Bucuriile premature ne impiedica sa ne realizam. (G. Calinescu)

Putina durere este ca un toxic ce imunizeaza organismul impotrriza otravirii. (G. Calinescu)

Odata cu satisfacerea, moare si amihntirile placerii (Cicero)

Caracter

A ramane om, cand exemplu te ispiteste si-ti aduce stirbiri, e o frumusete. (T. Arghezi)

Un barbat este cu adevarat tare numai cand isi marturiseste slabiciunea. (H de Balzac)

Caracterul fara intelepciune poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (Cicero)

Caracterul omului e destinul sau. (Heraclit)

Cinste, corectitudine

Nu sta departe de nevinovatie cel ce si-a marturisit pacatul cu sinceritate (Aristotel)

A fi simplu dar cinstit e mai pretios decat a fi genial dar necinstit (Balzac)

Omul cinstit isi face o lege din a-si respecta promisiunile, chiar si in lucrurile cele mai mici (Blanchard)

Omul cinstit este acela care este de folos altora cat poate, care nu face rau nimanui, in afara de legitima aparare. (Cicero)
Compensatie

Ne atrage tocmai ce ne lipseste (V.Hugo)

In lume totul trebuie platit. (A. Huxley)

Complex de inferioritate

Orice-ti iarta cineva numai un singur lucru nu: sa fii mai mare decat dansul. (N. Iorga)

Constiinta – instinct

Constiinta noastrae un judecator care nu da gres atat timp cat nu am ucis-o inca. (Balzac)

De un lucru nu va puteti lepada: de voi insiva. (N. Iorga)

Faptul ca nu gaseste indurare in proprii sai ochi este cea dintai pedeapsa pentru un vinovat. (D. I. Juvenal)

Avea cu dansul un vajnic luptator: constiinta. (J. Milton)

Vreau sa traiesc cu regretele mele, nu cu remuscarile mele. (J. Renard)

Contemporaneitate

Elogiul contemporanilor nostri nu-i niciodata curat. Curat e doar al posteritatii. (D. Diderot)

Contrarii, contradictii, contraste

Un idealis, atunci cand se izbeste de realitate, e totdeauna mai inclinat decat oricine sa creada ca orice ticalosie e posibila. (F. Dostoevski)

Convingere – constrângere

A face prozeliti este dorinta naturala a fiecarui om. (Goethe)

Nimeni nu-si da osteneala sa convinga, atunci cand poate sa porunceasca (Cl. A. Helvetius)

Este usor sa-i convingi pe oameni de un lucru, dar e greu sa-i facisa fie fermi in aceasta convingere. (N. Machiavelli)

Credinta

Tocmai când un sarpe pierduse orice speranta, istovit de foame si înghemuit într-un cos, un soarece, facând o gaura în timpul noptii, cazu singur în gura aceluia. Satul cu carnea lui, sarpele iesi îndata pe aceasta cale. Fiti linistiti! Destinul este cauza prosperitatii si a declinului oamenilor. (Bhartrhari)

La început a existat fiinta, unica, fara (vreo) a doua entitate; unii spun ca la început ar fi existat nefiinta, unica, fara (vreo) a doua (entitate), si ca din aceasta nefiinta s-ar fi nascut fiinta. Dar cum ar fi posibil asa ceva? Cum s-ar putea naste fiinta din nefiinta. Fiinta (este aceea care) a existat la început, unica si fara (vreo) a doua entitate. (Chandogya – Upanisad)

În tulburarea ei hulubita graieste catre iubitul ei: “Sotul meu, s-a sfârsit cu noi. Jos sta un vânator cu arc si sageata ascutita în mâna; în jurul nostru da târcoale un soim”. Asa si era. Dar un sarpe musca pe vânator si acesta nimeri cu sageata soimul. Amândoi pornira iute spre lacasul lui Yama. Ciudat este mersul destinului! (Cukla Bhudeva)

(El este) întelept, atotcuprinzator, Cel ce exista prin sine Însusi. (Ica-Upanisad)

El este mare, divin, cu neputinta de închipuit, mai subtil decât ceea ce-i subtil; El se afla infinit de departe si aici aproape (în corp); El salasluieste; pentru cei care îl contempla aici, în cavitatea inimii. (Mundaka-Upaisad)

Cel care cunoaste pe Brahma suprem… trece dincolo de întristare si pacat si liberat de legaturile inimii devine nemuritor. (Mundaka-Upanisad)

Si fara paza sta cel pazit de soarta; si cel bine pazit piere, daca-l loveste soarta; traieste si cel nenorocit si parasit într-o padure; si piere în casa chiar cel bine ferit. (Pancatantra)

Dupa cum aurul cel galben se cunoaste în foc, tot asa credinta trebuie vazuta în vremuri grele. (Ovidius)

Ca exista zei deducem, între altele, si din faptul ca în toti este o parere înnascuta privitoare la zei; si nu se afla vreun neam atât de în afara legilor si a civilizatiei, care sa nu creada în zei. (Seneca)

Cine zice îndoiala zice neputinta. (Balzac)

Sunt lucruri în care trebuie sa crezi pentru a le putea vedea. (Cervantes)

Minunea este copilul cel mai drag al credintei. (Goethe)

Gânditorii materialisti au atribuit mecanismului orb evolutiei mai multe miracole, coincidente improbabile si minuni, decât i-au atribuit vreodata lui Dumnezeu toti teologii din lume. (Isaac Bashevis Singe)

Credintele si hotarârile se macina daca le cântaresti mult. (L. Rebreanu)

Închide-ti o planta la întuneric si veti vedea ce monstru diform se va produce din pricina setei sale de lumina. Oare viata omeneasca nu produce si ea astfel de monstruozitati în tendinta sa spre lumina?… (Lucian Blaga)

O minune: puterea atât de frageda a mugurului proaspat învinge si sparge scoarta cea mai tare si mai dura a unui arbore. (Lucian Blaga)

Crezul zilelor noastre nu mai începe cu constientul „cred”, nici cu scepticul „nu cred”, ci cu tragicul „vreau sa cred”. (Lucian Blaga)

Privesc cum o planta se întinde din întunericul unei pivnite spre lumina. Fiecare fibra i se îndoaie spre razele de soare. Nu poate trai fara de lumina, si totusi planta nu simte si nici nu vede lumina. Oare, sufletul nostru nu creste si nu se-ntinde si el spre-o lumina pe care n-o simtim si n-o vedem?… (Lucian Blaga)

Iisus: fariseii l-au rastignit numai o data; crestinii de nenumarate ori. (Lucian Blaga)

Pentru cei mai multi oameni, „misteriosul” devine „natural”, nu fiindca parvin sa-l înteleaga, ci fiindca se obisnuiesc cu el. (Lucian Blaga)

A avea încredere este o dovada de curaj, a fi credincios este un semn al fortei. (Marie von Ebner-Eschenbach)

Idealul este în sine o realitate în devenire. (N. Titulescu)

Critica

A descoperi lipsurile nu este suficient, daca nu propui si mijloace de indreptare (Goethe)

Cultura, civilizatie

Putine carti, multa maculatura. (Bataiosu M.)

Cartile sunt prieteni reci, dar siguri. (V. Hugo)

Cartile … prieteniu buni si credinciosi. (J. Jaures)

Cultura este ceea ce retii dupa ce ai uitat ce ai invatat. (Saint Marc Girardin)

Bagajul de cunostinte devine cultura decat atunci cand iti da aripi sa te inalti spre Cer, in sens contrar, el e doar un balast ce te trage spre haul cel mai adanc. (Bataiosu M.)

Cunoastere – ignoranta

Elocinta înseamna sustinerea unei idei în forma cea mai concisa. (’Abn al-Hamid Ibn Yahya)

Cel fara minte se margineste la propria lui judecata si se uita adesea în spate sa vada daca este admirat. (Al-Ibchichi)

Aristotel spunea ca acei care cauta sa demonstreze lucruri evidente fac la fel ca acei care vor numaidecât sa arate soarele cu lampa. (Aristoteles)

Esop spunea ca atunci va fi rau pentru toti, când toti vor practica totul. (Aeschines)

Vei cunoaste batrân fiind, cât este de greu sa înveti la aceasta vârsta, când se cere sa fii întelept. (Aeschylus)

E frumos sa învete lucruri întelepte si un batrân. (Aeschylus)

Cele nevazute se pot vedea prin cele vazute. (Anaxogaras)

Ceea ce avem de învatat sa facem; învatam facând. (Aristotel)

Fii stapân pe subiect; cuvintele vor urma (de la sine). (Cato)

Adesea în calea celor care vor sa învete sta autoritatea celor care predau. (Cicero)

Când cunoastem natura tuturor lucrurilor, suntem liberati de superstitie si de frica mortii, nu ne tulbura nestiinta, din care provin adesea spaime grozave; în sfârsit vom fi si mai morali, când vom cunoaste ce cere natura. (Cicero)

Filozofia este medicina sufletului. (Cicero)

Sa stiti ca, daca nu este vindecat sufletul, ceea ce nu se poate face fara filozofie, suferintele nu vor avea sfârsit. (Cicero)

Dupa cum, daca cineva, care s-ar da drept literat, ar vorbi incorect, sau daca acel care ar vrea sa treaca drept cântaret ar cânta fals, s-ar face de rusine, mai ales prin faptul ca greseste tocmai acolo unde pretinde ca-i cunoscator, tot astfel un filozof care greseste în felul sau de viata se face de ocara tocmai prin faptul ca se poticneste în rolul în care vrea sa fie învatator, si pretinzând ca cunoaste stiinta vietii greseste în viata. (Cicero)

Dupa cum un ogor oricât de fertil, nu poate da roada, daca nu e cultivat, tot astfel si sufletul fara învatatura. (Cicero)

Noi vrem sa gasim adevarul, nu sa convingem vreun adversar. (Cicero)

În primul rând este propriu omului cautarea si cercetarea adevarului. (Cicero)

Fara a cunoaste puterea cuvintelor este imposibil sa cunosti oamenii. (Confucius)

Demetrius din Phalerae îl sfatuia pe regele Ptolemeu sa-si procure scrierile privitoare la domnie si conducere si sa le citeasca; caci ceea ce nu îndraznesc sa sfatuiasca prietenii, sta scris în carti. (Demetrius Phalereus)

Exista, fara îndoiala, tineri cu judecata si batrâni fara minte; caci nu timpul (ne) învata sa gândim, ci o educatie timpurie si predispozitia. (Democritus)

Medicina vindeca bolile corpului, iar filozofia libereaza sufletul de patimi. (Democritus)

Cei fara minte se iau dupa câstigurile (separate ale) norocului, pe când cei care stiu (ce înseamna) astfel de câstiguri, se iau dupa filozofie. (Democritus)

Dupa ce Democrit critica perceptiile simturilor, spunând: “Culoarea este aparenta conventionala, dulcele este aparent, amarul este aparent; în realitate nu exista decât atomi si vid”, el pune simturile sa vorbeasca astfel catre inteligenta: “Sarmana minte, tu primesti dovezile de la noi si vrei sa ne birui? Biruinta ta este o înfrângere”. (Democritus)

Din întelepciune provin trei lucruri: gândire justa, vorbire fara gres si actiune dreapta. (Democritus)

Neghiobii îsi formeaza viata prin darurile întâmplarii, cunoscatorii prin acele ale întelepciunii. – nu te rezema de umbre, pune la baza vietii tale cunoasterea! (Democritus)

Pentru cei fara minte este mai bine sa fie condusi decât sa conduca. (Democritus)

Ferice de acela care si-a dobândit o comoara de gânduri divine! (Empedocles)

Nu este admisibil ca omul cât este tânar sa ezite sa studieze filozofia, iar când a îmbatrânit sa se considere destul de obosit ca sa se mai poata ocupa de acest studiu, caci nu este nimeni prematur sau prea matur pentru îngrijirea sanatatii sufletului sau. (Epicur)

Cel ce spune ca timpul îndeletnicirii cu filosofia n-a sosit înca sau ca a trecut este asemenea unuia care ar spune ca timpul fericirii nu-i înca sosit sau ca s-a dus; de aceea amândoi, si tânarul si batrânul trebuie sa caute întelepciunea, cel de-al doilea pentru ca, înaintând în batrânete sa se simta tânar gratie amintirii celor trecute, iar primul ca sa fie tânar si batrân în acelasi timp prin lipsa de teama fata de cele ce vor veni. (Epicur)

Învatatura este ca aurul – are pret oriunde. (Epictet)

Adevarata întelepciune consta în a nu parea întelept. (Eschil)

Mintea omeneasca face sa fie bine conduse cetatile si casele, iar în razboi are mare putere. Caci un singur gând întelept biruie multe mâini, pe când prostia bazata pe multime este un mare rau. (Euripides)

Fiecare zi ne învata ceva nou. (Euripides)

Nu mai simt alta placere decât de a învata. (Fr. Petrarca)

Eruditia nu ne învata sa avem minte. (Heraclitus)

Cultura multilaterala nu te învata si întelepciunea. (Heraclit din Efes)

Îti pierzi timpul cultivând cuvintele. (Hesiod)

Acum copile, soarbe cu sufletul curat cuvintele; acum ofera-te celor mai buni (ca tine): Vasul nou va pastra mult timp mirosul de care a fost patruns pentru întâia oara. (Horatius)

Incultul ce vrea sa învete seamana cu savantul, savantul ce vorbeste fara discernamânt seamana cu un incult. (Ibn abi talib ’Ali)

Dupa cum medicii au la îndemâna instrumentele si cutitele pentru interventii urgente, tot astfel si tu sa ai pregatite preceptele, ca sa cunosti cele divine si cele umane si ca sa faci orice lucru, fie cât de mic, cu gândul la legatura dintre amândoua. (Marcus Aurelius)

Sunt oameni pe care-i socotesc nevrednici a-mi primi învatatura si pe care refuz sa-i învat si tocmai prin aceasta le dau învatatura, fara nici un efort din partea mea. (Meng Tseu)

Regii au mai multa nevoie de sfatul înteleptilor decât au acestia de favoarea regilor. (Muslah-al-Din Saadi)

Fiecare îsi iubeste ocupatia si-i place sa-si întrebuinteze timpul cu îndeletnicirea cu care s-a deprins. (Ovidius)

Elocinta, tu care stii sa înduiosezi inimile si sa cuceresti lumea! (Pacuvius)

Cunoasterea cuvintelor conduce la cunoasterea lucrurilor. (Platon)

Nu de vorbele celor multi trebuie sa tinem seama, ci de judecata celui care cunoaste purul adevar. (Platon)

Toate se realizeaza în numar mai mare, mai bine si mai usor, când cineva face un singur lucru, dupa aptitudinea sa si la timpul sau, lasând la o parte celelalte. (Plato)

E cu neputinta ca unul singur sa exercite bine multe îndeletniciri. (Plato)

Fiecare poate exercita bine numai o singura îndeletnicire si nu mai multe; caci daca ar face aceasta, apucându-se de multe lucruri, el n-ar izbuti sa se distinga în nimic. (Plato)

Daca nu vor domni filozofii în cetati, sau daca cei ce se numesc astazi regi si stapânitori nu vor fi filozofi cu adevarat si-n mod adecvat, si daca nu vor coincide puterea politica si filozofia… nu exista încetare a mizeriei pentru state, si socot ca nici pentru neamul omenesc. (Plato)

Tânarul nu-i în stare sa judece ce e alegoric si ce nu, ci orice parere primeste el, îi va ramâne nestearsa si neschimbata. De aceea, fara îndoiala, trebuie facut tot posibilul ca ceea ce aud (tinerii) pentru întâia oara, sa fie expus cât mai frumos si sa se refere la virtute. (Plato)

Mult, dar nu multe. – Pliniu precizeaza ca pentru formarea spiritului este recomandata multa lectura , dar nu lectura risipita a tot felul de carti. (Plinius Minor)

De vreme ce sufletul nostru are din natura dorinta de a învata si de a privi, nu este oare logic sa dezaprobam pe acei care întrebuinteaza rau aceasta tendinta pentru auditii si spectacole fara nici o valoare, si neglijeaza pe cele frumoase si utile? (Plutarchus)

Învatatura cere înzestrare si exercitiu. Profesorii au adeseori prilejul sa observe printre elevii lor naturi mai mult sau mai putin înzestrate pentru învatatura. Totusi înzestrarea, talentul nu se dezvolta decât prin exercitarea lui caci , observa Protagora : Arta nu este nimic fara studiu si nici studiul fara arta. Studiul însusi presupune deprinderi formate de timpuriu, dupa cum observa Protagora: Din tinerete trebuie sa începi a învata. (Protagoras)

Dupa cum nu este de nici un folos medicina, daca nu alunga boala din corp, tot asa nu e de nici un folos filozofia, daca nu alunga raul din suflet. (Pythagoras)

Macar de-am sti ce e la îndemâna noastra. Nu ne intereseaza ce este dincolo de noi. (Romanos Melodul)

Dupa cum învatamântul elementar, prin care copiii învata a scrie si a citi, nu-i învata stiinta si literatura, ci numai îi pregateste pentru a si le însusi mai târziu, tot astfel stiinta si literatura nu duc sufletul la virtute ci numai îl pregatesc. (Seneca)

Remediile sufletului au fost descoperite de cei vechi. Dar cum sa fie întrebuintate si când, aceasta este sarcina noastra de a cauta. (Seneca)

Tot ce-i salutar trebuie gândit si meditat des, ca sa nu ne fie numai cunoscut, dar si la îndemâna. (Seneca)

O parte a virtutii consta în învatatura, alta în exercitiu; trebuie de o parte sa înveti, pe de alta sa întaresti prin practica ce ai învatat. (Seneca)

Ce nebunie este sa înveti lucruri de prisos, când este atâta lipsa de timp? (Seneca)

Ca sa ai parte de adevarata libertate, trebuie sa fii sclavul filozofiei. (Seneca)

Lunga-i calea prin precepte, scurta si buna prin exemple. (Seneca)

Trebuie sa îndrumam viata noastra cu exemple ilustre. (Seneca)

Vezi ca nu cumva cititul multor autori si a tot felul de carti sa aiba ceva nehotarât si nestabil. (Seneca)

Trebuie sa imitam albinele si sa separam tot ce am adunat din lectura (noastra) variata. (Seneca)

Tot ce citim, sa nu lasam sa ramâna întocmai, ca sa nu fie strain ci sa asimilam cele citite; altfel vor intra în memorie, (dar) nu în minte. (Seneca)

Eu arat altora calea cea dreapta, pe care am cunoscut-o târziu, când eram obosit de ratacire. (Seneca)

Pentru noi este un argument al adevarului atunci când toti au aceiasi parere despre un lucru. (Seneca)

Nimeni nu ajunge la întelepciune din întâmplare. (Seneca)

Cea dintâi conditie a fericirii este întelepciunea. (Sophocles)

Prudenta în actiune depinde de cunoasterea situatiei. (Sophocles)

Întelept e acela care stie din experienta altuia. (Syrus)

Mai bine sa nu stii un lucru, decât sa-l înveti prost. (Syrus)

Socrate spunea ca cei care stiu ce este fiecare lucru, sunt în stare sa explice si celorlalti; pe când cei care nu stiu, e firesc sa se însele si pe ei si sa însele si pe altii. (Xenophon)

E riscant ca cineva sa spuna sau sa faca ceea ce nu stie. (Xenophon)

Desfasurând comorile înteleptilor din vechime, pe care ni le-au lasat scrise în carti, le parcurg împreuna cu prietenii (mei), si când vedem ceva bun, alegem si socotim ca un mare câstig, când putem fi de folos unul altuia. (Xenophon)

În orice actiune oamenii vor sa asculte cel mai mult de acei pe care-i socotesc ca cei mai destoinici. (Xenophon)

Învatati si de la predecesori; caci aceasta este cea mai buna învatatura. (Xenophon)

A întreba înseamna a te instrui. (Xenofon)

Datorita priceperii, seriozitatii, stapânirii de sine si cumpatarii sale, omul destept îsi creeaza o insula pe care nici un val nu o va acoperi. (Aprama devarga)

Usor îl câstigi pe cel nestiutor; si mai usor este câstigat cel care are judecata. Dar pe semidoctul cu o farâma de stiinta nici Brahma nu-l poate multumi. (Bharthari)

Învatatura e o perla, o avere mare, pe care rudele n-o pot împarti între ele, nici hotii fura, si care nu se împutineaza prin daruire. (Bhavabhuti)

Cel iscusit sa scoata esentialul si din cartile cele mici si din cele mari, ca albina din flori. (Bohtlingk)

Dupa cum o pasare legata de o sfoara, dupa ce a zburat în toate partile si nu poate gasi nicaieri un loc unde sa se aseze; se îndreapta spre locul de care-i legata, tot astfel mintea, dupa ce zboara în toate partile, în cele din urma îsi gaseste refugiu în suflet, caci mintea este legata de suflet. (Chandogya-Upanisad)

Cei care se adâncesc în Brahma îsi pun urmatoarele întrebari: “Este Brahma cauza (acestui Univers)? De unde ne-am ivit? Prin cine traim? Unde vom fi? Cine ne conduce în fericire si-n restriste?” (Cvetacvatara-Upanisad)

El e începutul, cauza unirii (corpului cu sufletul), dincolo de întreitul timp si independent de acesta. Pe zeul acesta vrednic de slava, cu toate înfatisarile, care este originea a tot ce exista si care sta în inima, îl adora (înteleptul). (Cvetacvatara-Upanisad)

Din faptul ca un om rau citeste cartile de legi sau studiaza Vedele înca nu rezulta nimic; caracterul predomina aici. (Hitopadeca)

Nu este consiliu acela în care nu se afla batrâni. (Hitopadeca)

Dusmanca este mama, vrajmas este tatal, al carui copil nu este dat la învatatura. (Hitopadeca)

E greu sa te cunosti atât de bine, încât sa poti spune ca esti capabil sau nu de ceva. Însa cine poseda o astfel de stiinta, acela nu-si pierde cumpatul nici când este la strâmtoare. (Hitopadeca)

Cei care cultiva nestiinta intra în întunericul orb. Într-unul si mai mare cei care sunt multumiti cu stiinta lor. (Ica-Upanisad)

Arta învatatorului atinge un grad si mai înalt când este încredintata unui discipol eminent. (Kalidasa)

Sufletul, mai subtil decât ceea ce-i subtil si mai mare decât ceea ce-i mare, este asezat în cavitatea inimii fiecarei fiinte. Cine-i liberat de dorinte, acela, lipsit de întristare, priveste prin favoarea Creatorului aceasta maretie a sufletului. (Katha-Upanisad)

Cine nu-l cunoaste, acela îl cunoaste; cine îl cunoaste, acela nu-l cunoaste. El nu este înteles de cei care-l înteleg; el este înteles de cei care nu-l înteleg. (Kena-Upanisad)

Stiinta sufletului este stiinta suprema. (Mahabharata)

Fara a fi întrebat, nu spune nimanui nimic, nici când întreaba în mod nepotrivit; cel cu minte, chiar când stie, sa se poarte în lume ca si când ar fi mut. (Manu)

Cel care nu-si paraseste casa spre a vedea întreg pamântul plin de minunatii, acela-i (ca) o broasca într-o fântâna. (Pancatantra)

Atâta timp cât omul nu cutreiera pamântul dintr-o tara în alta, el nu dobândeste temeinic nici învatatura nici averea nici vreo meserie.(Pancatantra)

Înteleptii nu deplâng ceea ce s-a pierdut, ceea ce a murit si ceea ce a trecut; caci aceasta este, dupa cât se spune, deosebirea dintre întelepti si nebuni. (Pancatantra)

La cei întelepti batrânetea se iveste mai întâi la minte, apoi în corp; pe când la cei neîntelepti ea se iveste în corp, dar niciodata la minte. (Pancatantra)

Cum dispare frumusetea iernii, când este lovita de vântul primaverii, asa scade zi cu zi inteligenta celor dotati din cauza grijilor pentru familia împovaratoare. (Pancatantra)

Cunoasterea calauzeste spre unitate asa cum ignoranta duce la diversitate. (Ramakrishna)

Fara cunoastere nu este (cu putinta) libertatea nici chiar prin sute de asceze. (Somadeva)

Cel care se pricepe nu vorbeste; stapânind eruditia, el tace. (Lao Tzî)

Cei plini de pofte si de ura nu vor cunoaste niciodata adevarul. (Vinayapitaka)

Întelepciunea înseamna cunoasterea bazata pe discernamânt, îmbinata cu o gândire vrednica de lauda. (Visudhi-Magga)

Învatând pe altii te instruiesti, povestind observi, afirmând examinezi, aratând privesti, scriind gândesti, pompând îti aduci apa în fântâna ta. – Dezvoltarea maximei antice: Învatând înveti, în sensul modern ca activitatea sociala dezvolta toate functiile intelectuale ale omului. (Amiel)

Unui om destept îi place sa învete. Unui prost, sa învete pe altii. (A. P. Cehov)

Stiinta însasi e putere. (Bacon)

Totul se înlantuie în lumea reala. Orice miscare corespunde unei cauze, orice cauza se leaga de ansamblu; prin urmare, ansamblul este reprezentat în cea mai mica miscare. (Balzac)

A recunoaste nu înseamna a te supune? (Balzac)

Toate mintile marginite au obiceiul de a nu iesi din cercul întâmplarilor si de a nu le cauta cauza. Pentru greselile lor le place sa-i gaseasca vinovati pe altii. (Balzac)

Daca în orice împrejurare omul nu se învârte în jurul lucrurilor sau a ideilor pentru a le cerceta sub toate aspectele, omul acela este un neispravit si un molâu, prin urmare în primejdie de a pieri. (Balzac)

Întelepciunea vine odata cu învatatura. (Balzac)

Toti cei ce stiu putin vor sa arate pretutindeni ceea ce stiu. (Benito Jeronimo Feijoo)

Din nimic nu poti sa scoti nimic/ noul vine din ce-i vechi/ dar nu e mai putin nou. (Bertold Brecht)

Cei ce topesc multe lumânari în citirea cartilor, tocesc si vederea ochilor trupului; dar cei ce n-au cautat niciodata pe slove, macar ca si-au pazit mai ascutita vederea ochilor, însa nestiinta i-a vârât în întuneric si în tartarul necunostintei. (Cantemir)

Semnul întelepciunii este ca din cele vazute sau auzite a adulmeca pe cele nevazute si neauzite, si a socoti cele viitoare din cele trecute. (Cantemir)

Cine are idei limpezi le transmite usor celorlalti. (C. A. Helvetius)

Nu împiedica nimic ca cineva sa fie cu stiinta de carte si sa posede toata învatatura si (totusi) sa fie betiv, necumpatat, avar, nedrept, tradator si, în sfârsit, fara minte. (Cebes)

Este o minune sa se nimereasca leacul pentru un rau a carui cauza nu se cunoaste. (Cervantes)

Vrei sa înveti stiintele cu usurinta? Începe prin a-ti învata limba. – cultura lingvistica si literara este temelia culturii. (Condillac)

Lectura cartilor de valoare este conversatia cu cei mai de seama oameni ai secolelor trecute. (Descartes)

Când am avut câtiva banuti mi-am cumparat carti, iar daca mi-a mai ramas ceva, mi-am luat hrana si îmbracaminte. (Desiderius Erasmus)

Gânditorul este un om care vede acolo unde ceilalti nu vad. (Dimuet)

Vai de acela care vrea sa-i învete pe oameni mai iute decât pot învata. (Durant)

A învata numai, fara a judeca, nu te duce la nimic; adunarea de cunostinte nu trebuie sa aiba decât un singur scop: sa ne învete cum sa ne judecam pe noi însine. (E. Knight)

Cunoasterea este antidotul temerii. (Emerson)

Întreaga viata este experimentare. Cu cât faci mai multe experiente, cu atât este mai bine. (Emerson)

Închisese ochii pentru a nu vedea raul de pe acest pamânt, si, în acest fel, raul l-a gasit fara nici o aparare. (Ernst Wiechert)

Un om nu poate întelege profunzimea unei carti înainte de a fi vazut si a fi trait cel putin o parte din continutul ei. (Ezra Loomis Pound)

Adevarata filozofie consta în a face, nu carti, ci oameni. (Feuerbach)

Spiritele mediocre osândesc tot ceea ce le depaseste întelegerea. (Fr. De La Rochefoucauld)

Experienta este ca steaua polara: ea nu lumineaza decât seara. (Fr. De La Rochefoucauld)

Hazardul descreste, pe masura ce creste cunoasterea. (France)

Am încercat diferite moduri de a trai si eu socot ca cel mai bun este ca, ocupându-ne cu studiul, sa asistam în pace la vicisitudinile oamenilor si sa prelungim prin privelistea secolelor si a împaratiilor durata scurta a zilelor noastre. (France)

Ochii si toate simturile noastre nu sunt decât soli de erori si curieri de minciuni. (France)

Cunoasterea este prin ea însasi putere. (Francis Bacon)

Putina filozofie duce sufletul la ateism, dar aprofundarea filozofiei îl duce spre religie. (Francis Bacon)

Lectura da omului plenitudine, vorbirea, siguranta si scrisul, precizie. (Francis Bacon)

Orice filozofie morala nu este altceva decât o slujitoare a religiei. (Francis Bacon)

Bogatia de experienta straina, agonisita din carti, asta se cheama eruditie. Experienta proprie este întelepciune. (G. E. Lessing)

Cusurul învataturii târzii este acesta, ca ceea ce n-ai învatat niciodata si ai ignorat mult timp, când, în sfârsit ai început s-o stii, tii mult s-o spui oriunde si în orice împrejurare. (Gellius)

Cel mai mare dintre filozofi arata ca atunci când literatura si învataturile filozofiei patrund într-un om pervers si decazut, ca într-un vas spurcat si murdar, ele se schimba, se transforma si se strica. (Gellius)

Adevarul ne umple de sanatate si ne da puteri noi în munca. Cine sta alaturi de adevar nu poate sa nu învinga. A urmari numai adevarul si a-l dovedi, aceasta este toata obiectivitatea. (George Calinescu)

Este o mare nebunie sa sfidezi fara motiv inteligenta altuia. (Giovanni Boccacio)

Nu te lasa ademenit sa contrazici. Înteleptii cad în nestiinta, când se cearta cu cei nestiutori. (Goethe)

Nimic nu este mai înspaimântator ca ignoranta activa. (Goethe)

Obscurantismul propriu-zis nu este faptul ca se împiedica raspândirea a ceea ce-i adevarat, clar si util, ci faptul ca se pune în circulatie ceea ce-i fals. (Goethe)

Când ai pierdut interesul, pierzi si amintirea. (Goethe)

Oamenii sunt atât de coplesiti de conditionarile infinite ale fenomenelor, încât ei nu pot observa conditia (lor) unica si primordiala. (Goethe)

Nu fii subtil, ci întelept. Cine stie mai mult decât i se cere, seamana cu vârful prea ascutit care se rupe usor. Adevarurile dovedite sunt mai sigure. Este bine sa ai minte, dar nu sa fii un palavragiu. (Gracian)

Nimic nu cere mai multa prudenta decât adevarul. (Gracian)

Orice prost e ferm convins, si oricare om ferm convins e prost; cu cât judecata sa e mai gresita, cu atât e mai mare îndaratnicia sa. (Gracian)

Sunt ocupatii ciudate, care sunt moliile timpului pretios. A te ocupa cu ceva nepotrivit e mai rau decât a nu face nimic. (Gracian)

Respectul pentru adevar reprezinta începutul întelepciunii. (Herzen)

Adevarul traieste, ca toate fiintele vii, numai ca totalitate; când se desparte în partile lui, îi dispare sufletul si ramân din el numai abstractiile moarte cu miros de cadavru. (Herzen)

Deschide cartea, ca sa înveti ce au gândit altii; închide cartea, ca sa gândesti tu însuti. (Heyde)

Lumea nu e a cui o strabate cu piciorul, ci a cui o întelege cu gândul. Nu stii bine ceva decât multa vreme dupa ce l-ai învatat. (J Joubert)

Nu e nimic în minte, care sa nu fi trecut mai întâi prin simturi. (John Locke)

Dupa cum un ogor, cu cât e mai roditor, cu atât produce mai multi spini si maracini, tot asa o minte superioara este plina de gânduri ciudate daca nu-i semanata cu germenii întelepciunii si ai virtutii. (Komensky)

Ignoranta profunda inspira tonul dogmatic; acel care nu stie nimic crede ca poate învata pe altii ceea ce abia a aflat el însusi; acel care stie multe nu-si închipuie ca ceea ce spune ar putea fi necunoscut si se exprima mai cu indiferenta. (La Bruyere)

Spiritele mediocre condamna de obicei tot ce depaseste inteligenta lor. (La Rochefoucauld)

Prilejurile ne fac cunoscuti celorlalti si înca si mai mult noua însine. (La Rochefoucauld)

Cine gândeste putin, se înseala mult. (Leonardo da Vinci)

Bogatia experientei straine câstigata din carti se numeste eruditie. Experienta proprie este întelepciune. Cel mai mic capitol al acesteia este mai pretios decât milioane din cealalta. (Lessing)

A citi mult face pe unii trufasi si pedanti; a vedea multe te face întelept, întelegator si util. (Lichtenberg)

Veacul nostru are profeti care vorbesc despre viata cu entuziasmul unor bolnavi. Puterea ce pulseaza în opera lor nu seamana cu vigoarea omului sanatos, ci cu forta nebunului delirant. (Lucian Blaga)

Sunt lucruri care nu pot fi întelese decât vag. Si ar trebui sa ne multumim cu atât, din nefericire însa noi încercam sa le întelegem mai precis si, ca urmare, ne trezim ca nu le mai întelegem deloc…(Lucian Blaga)

Unii cugetatori, care aspira sa patrunda pâna în fiinta însasi a realitatii, îsi aseamana inspiratiile si clarviziunile cu fenomenul minunat al instinctului. Simpatia misterioasa prin care ei încep sa patrunda tainele existentei ar fi un fel de instinct. Stim ca instinctul are certitudini, dar tot atât de uimitoare sunt si ratacirile în care el cade. Oare cutare filosof, care-si cloceste „absolutul”, nu se aseamana cu gaina, care cloceste niste bucati de var? (Lucian Blaga)

Cei care s-au ocupat cu istoria problemelor ce si le-a pus mintea omeneasca au putut sa remarce ca „misteriosul”, „enigmaticul” ce-l înlaturam dintr-o întrebare, dintr-un lucru, apare în alta parte. Cu cât lamurim printr-un fenomen ori printr-o lege mai multe enigme, cu atât devin ele însele mai enigmatice: as vorbi în privinta aceasta foarte bucuros despre un principiu al conservarii enigmelor. (Lucian Blaga)

Cel dintâi lucru la care aspira un curent nou, ce lupta împotriva traditiei, este de a-si crea o traditie. (Lucian Blaga)

Nu-ti îmbogatesti sufletul cu adevaruri marunte: cine si-ar face avere adunând praful de aur împrastiat pe fata pamântului? (Lucian Blaga)

Sunt adevaruri asa de putin batatoare la ochi, încât descoperirea lor este aproape o creatie. (Lucian Blaga)

Foarte multe sofisme se nasc nu din lipsa de logica, ci din prea multa logica, ca sa zicem asa: anume, atunci când operam cu mai multa logica; cu mai multa analiza, cu mai multe subtilitati metodice decât cere gradul de complexitate proprie obiectului pe care-l cercetam, când cheltuim mai multa forta decât cere problema…(Lucian Blaga)

Adevarurile mari sunt poate ca asa de aproape si de imediate, încât numai de aceea nu le gasim, fiindca le cautam. Ar trebui numai sa deschidem ochii si sa privim: dar aceasta este foarte greu. (Lucian Blaga)

Logica sufera de un mare viciu logic: ea crede ca însasi realitatea e de natura logica. Daca întâlneste ceva ce nu se poate întelege în chip logic, ea va sustine ca acest ceva nu exista, ci e numai aparenta…(Lucian Blaga)

Ca adevarul poate avea si influente dezastruoase asupra noastra nu marturiseste împotriva valorii sale ideale, ci dovedeste numai slabiciunea noastra: suntem ca bolnavii, care nu suporta aerul aspru si curat al muntilor. (Lucian Blaga)

Oamenii pe care începem sa-i cunoastem mai bine, nu-i mai putem judeca, caci faptele si manifestarile lor izolate le apreciem în comparatie cu celelalte fapte ale lor. Ne pierdem, cu alte cuvinte, fata de ei punctul de vedere omenesc, si-i judecam relativ, în cadrul si în conditiile lor proprii. (Lucian Blaga)

Inteligenta omeneasca nu este o misterioasa fabrica de adevaruri absolute. Ea este un factor determinant în sânul realitatii, un centru de activitati spontane, un creator de fictiuni, de mituri. Vederile metafizice ale spiritualismului sau ale materialismului sunt mituri, si mit este si cutare ipoteza a stiintei moderne…(Lucian Blaga)

Sunt adevaruri pe care este cu neputinta sa le întelegi just, daca înainte de aceea n-ai trecut prin anumite rataciri! (Lucian Blaga)

Ce teorie a cunoasterii adopti este un pas de o importanta enorma pentru viata spirituala, caci teoria cunoasterii nu este o simpla teorie între multe altele, ci începutul stralucit sau dezastruos al unei adânci sau marginite conceptii despre lume. (Lucian Blaga)

Rationamentele mintii se cladesc din experiente sigure si repetate. (M. V. Lomonosov)

Siretul dispretuieste studiile; omul simplu le admira si înteleptul le foloseste. (Macauly)

Cine se gândeste la prea multe lucruri nu ajunge niciodata la vreo concluzie. (Macchiavelli)

Materia nu-i decât energie acumulata; si energia poate lua toate formele, de la caderea unei pietre pâna la gândirea omului. Materia si spiritul sunt doua aspecte ale aceleiasi substante, ale aceleiasi existente, ale aceleiasi energii. (Maeterlinck)

Multe lucruri stia, dar pe toate le stia prost. (Margites)

E mai usor sa negi lucrurile decât sa te informezi despre ele. (Mariano José de Larra)

O opera clasica este o carte pe care toata lumea doreste sa o fi citit, dar pe care nimeni nu vrea sa o citeasca. (Mark Twain)

Când fugi dupa spirit, prinzi prostia. (Montesquieu)

Sunt anumite adevaruri despre care nu-i de ajuns sa convingi (pe cineva), ci trebuie sa(-l) faci sa le si simta. (Montesquieu)

Doua jumatati de adevar nu fac un adevar întreg. (Multatuli)

Nu e greu sa gasesti adevarul. E greu sa ai dorinta de a-l gasi. (N. Iorga)

Adevarul e pretutindeni, dar nu-l recunoaste decât acela care-l cauta. (N. Iorga)

În anumite circumstante, simularea nebuniei constituie dovada celei mai înalte întelepciun. (Niccolo Machiavelli)

Mai bine sa nu stim nimic, decât sa stim multe lucruri pe jumatate. (Nietzsche)

Cât de sterile sunt orice speculatii intelectuale atâta vreme cât ramân lipsite de actiune si de experienta. (O. Wilde)

De obicei (tocmai) acela care stie mai putin, gaseste placere mai mare în a contrazice. (Oxenstierna)

Gasesc fara încetare ceva de învatat. (P. L. Roederer)

Cei care nu iubesc adevarul (îsi) iau ca pretext al contestarii (lui) multimea acelora care îl tagaduiesc. (Pascal)

Adevarul este atât de întunecat în aceste timpuri si minciuna atât de fixata, încât n-am fi în stare sa cunoastem adevarul, daca nu l-am iubi. (Pascal)

Când citim prea iute sau prea încet, nu întelegem nimic. (Pascal)

Oamenii trebuie învatati ca si cum n-ai vrea sa-i înveti, iar lucrurile necunoscute trebuie prezentate ca lucruri uitate. (Pope)

Nu exista ocupatie mai rodnica decât aceea care ne ajuta sa ne cunoastem pe noi însine. (R. Descartes)

Nimic nu-l înfurie mai tare pe un prost decât sa-i spui ca nu întelege. (Cardinalul Retz)

Orice cugetare care nu actioneaza este un avort sau o tradare. (Romain Rolland)

Cum poti fi sceptic în chip sistematic si de buna-credinta? Filozofii sceptici sau nu exista sau sunt cei mai nenorociti dintre oameni. Îndoiala cu privire la lucrurile pe care ne este necesar a le cunoaste este o stare prea violenta pentru spiritul omenesc: nu-i rezisti prea mult; fara voia lui se decide într-un chip sau altul si prefera sa se însele decât sa nu creada în nimic. (Rousseau)

Sa ne ferim de a vesti adevarul celor care nu sunt în stare sa-l asculte. (Rousseau)

O vorba iscusita doarme într-o ureche neghioaba. (Shakespeare)

Oamenii, care si-au petrecut viata cu cititul si au scos întelepciunea lor din carti, seamana cu aceia care au dobândit cunostinte exacte despre o tara din multe descrieri de calatorie. Aceste descrieri pot da informatii despre multe lucruri, dar în fond nu dispun de o cunoastere unitara, lamurita si temeinica a acelei tari. Dimpotriva, acei care si-au petrecut viata cugetând, seamana cu aceia care au calatorit în acea tara: numai acestia stiu propriu-zis despre ce este vorba, cunosc lucrurile în legaturile lor si sunt acolo cu adevarat la ei acasa. (Schopenhauer)

Unde duce gândirea fara experimentare, ne-a aratat Evul Mediu; însa secolul acesta e menit sa ne lase sa vedem unde duce experimentarea fara gândire si ce se alege din educatia tineretului care se margineste (numai) la fizica si chimie. (Schopenhauer)

A citi înseamna a gândi cu un cap strain în locul celui propriu. (Schopenhauer)

Nimeni nu poate vedea deasupra sa. Cu aceasta vreau sa spun: fiecare vede la celalalt numai atât cât este el însusi: caci el îl poate cuprinde si întelege numai în masura propriei sale inteligente. Daca aceasta este de calitatea cea mai umila, atunci toate darurile spirituale, chiar si cele mai mari, nu-si vor produce efectul asupra lui si el nu va observa la posesorul lor nimic, decât numai ceea ce-i mai josnic în individualitatea sa, deci numai slabiciunile si defectele sale de temperament si de caracter. (Schopenhauer)

Dupa cum biblioteca cea mai bogata, daca nu e pusa în ordine, nu aduce atâta folos cât una foarte modesta, dar bine aranjata; tot asa si cea mai mare cantitate de cunostinte, daca nu le-a prelucrat gândirea proprie, pretuieste mai putin decât una mult mai redusa, care însa a fost aprofundata în multe feluri. (Schopenhauer)

O filozofie adevarata nu se poate tese numai din notiuni abstracte, ci ea trebuie sa se bazeze pe observatie si experienta; atât interioara cât si exterioara. (Schopenhauer)

Credinta si stiinta se afla între ele în acelasi raport ca cele doua talgere ale unei balante, în masura în care una se ridica, cealalta coboara. (Schopenhauer)

Ar fi bine sa cumperi carti daca ai putea cumpara si timpul pentru a le citi, dar de obicei se confunda cumparatul cartilor cu însusirea cuprinsului lor. A pretinde ca cineva sa retina tot ce a citit vreodata este ca si cum ai pretinde sa pastreze în sine tot ce a mâncat cândva. A trait dintr-una corporal, din celalalt spiritual si a devenit pe aceste cai ceea ce este astazi. (Schopenhauer)

Trebuie sa tinem seama ca experienta pe care o dau cartile, oricât de pretioasa ar fi ea, tine totdeauna de domeniul cunoasterii; în timp ce experienta care se naste din încercarile vietii, tine de domeniul întelepciunii, si ca un graunte din aceasta, are nesfârsit mai mare valoare decât un munte din cealalta. (Smiles)

Sa cunoastem cu exactitate natura noastra, pe care dorim s-o desavârsim si, totodata, natura lucrurilor, atât cât este nevoie. Sa scoatem în mod just deosebirile, acordurile si opozitiile dintre aceste lucruri. Sa concepem just cum pot si cum nu pot fi modificate lucrurile. Sa comparam cu natura si cu puterea omului. (Spinoza)

Nu exista adevar care sa nu devina pentru spiritele false, materie de erori. (Vauvenargues)

Prostul cu memorie buna are la dispozitia lui multe gânduri si fapte, dar nu stie sa traga din ele nici o concluzie. (Vauvenargues)

Nimeni nu se crede atât de capabil de a însela pe un om de spirit ca prostul. (Vauvenargues)

Când nu întelegem ceea ce citim, nu trebuie sa ne încapatânam sa întelegem; trebuie, din contra, sa lasam cartea; n-avem decât s-o reluam în alta zi, sau la o alta ora, si o vom întelege fara sfortare. Patrunderea, la fel ca inventia sau ca oricare alt talent omenesc, nu este o însusire de orice moment; nu suntem dispusi totdeauna sa intram în spiritul altuia. (Vauvenargues)

O carte cu totul noua si originala ar fi aceea care ar face sa se iubeasca adevaruri vechi. (Vauvenargues)

Poate ca nu exista adevar care sa nu fie pricina de ratacire pentru vreo minte gresita. (Vauvenargues)

Nu ne putem ridaca la adevarurile mari fara entuziasm. (Vauvenargues)

Cel ce deschide o scoala, închide o temnita. (V. Hugo)

Mare ignorant trebuie sa fie omul care da raspuns la toate problemele! (Voltaire)

Personal, eu sunt mereu gata sa învat, desi nu-mi place întotdeauna sa mi se dea lectii. (Sir Winston Churchil)

Elocventa este poezia prozei. (William Cullen Bryant)

Indiferenta provine din ignoranta, si cu cât cineva este mai întelept, cu atât este determinat de ceea ce este perfect. (W. G. Seibnitz)

Este mai usor sa cumperi o carte decât s-o citesti si mai usor s-o citesti decât s-o întelegi! (William Osler)

Cunoasterea de sine

Cei mai multi oameni isi sunt atat de straini, incat ar trebui sa vorbeasca la persoana treia despre ei insisi – cam asa cum vorbesc copiii … (L.Blaga)

Excesele introspectiei: in oglinda in care te privesti nu incerca sa-ti vezi si respiratia. Altfel ii tulburi luciul. Si atunci nu te mai vezi deloc. (L.Blaga)

Nu exista ocupatie mai rodnica decat aceea care ne ajuta sa ne cunoastem pe noi insine. (R. Descartes)

Esti invincibil daca nu te prinzi in lupte dincolo de sfera puterii tale. (Epictet)

Retrage-te in tine insuti: practica deseori aceasta reculegere sufleteasca; vei deveni un alt om. (A. Marcus Aurelius)

Daca ne cercetam bine, aproape intotdeauna vom gasi in noi un pacat pe care-l osandim la altii. (L. Tolstoi)

Curaj, îndrazneala, eroism, prudenta – frica, spaima, lasitate

Omul curajos nu-si scurteaza viata înfruntând pericolele. Fricosul nu si-o pastreaza chiar daca-i precaut. (Abu al-’Ala’ Al-Ma’ Arri)

Nu va atasati decât de oamenii vrednici de stima; evitati mai presus de orice compania celor lasi; nimeni nu îi respecta, nici macar cunoscutii lor. (Alceu)

Îndrazneala este începutul actiunii. (Democrit)

Barbatia micsoreaza loviturile sortii. (Democrit)

Nenorocirea osteneste; vânturile nu sufla mereu cu aceiasi turbare; norocul fericitilor are un sfârsit. Totul trece, totul se schimba; omul cu sufletul întreg se încrede pâna la urma în speranta. Deznadejdea este lasitate. (Euripides)

Trebuie sa îndraznesc, fie ca izbutesc fie ca nu. (Euripides)

Pentru mine, adevaratul curaj este prudenta. (Euripide)

Omul cu adevarat superior este omul prudent atunci când chibzuieste, pentru ca analizeaza toate riscurile posibile, dar care este cutezator când trebuie sa actioneze. (Herodot)

Sufletul mi-i curajos, caci am îndurat multe suferinte pe valuri si-n razboi. Dupa ele poate sa vina si asta. (Homerus)

Nu uita sa-ti pastrezi sângele rece în nenorocire. (Horatiu)

Si zeul ajuta o îndrazneala justificata. (Menander)

Mâhnirea stie sa nascoceasca împotriva ei însasi rele de doua ori mai mari decât realitatea. (Philemon)

Dupa cum copiii se sperie de orice în întunericul orb, tot asa ne temem si noi în plina lumina. (Lucretius)

Un om tare, când e lovit, îsi sporeste puterea. (Seneca)

Nu fiindca (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj, ci fiindca nu avem curaj ele sunt grele. (Seneca)

Tot ce se poate întâmpla, sa ne închipuim ca se va întâmpla. (Seneca)

Lucrul de care te temi se întâmpla mai iute decât acela pe care-l speri. (Syrus)

În împrejurari critice îndrazneala pretuieste foarte mult. (Syrus)

Când marea este linistita, oricine poate fi cârmaci. (Syrus)

Când sufletul sovaie, este de ajuns un mic impuls ca sa-l îndrepte într-o parte sau alta. (Terentius)

Cine se teme sa întreprinda ceva cu hotarâre, aceluia nu-i foloseste la nimic o (întreaga) comoara de cunostinte; oare lampa lumineaza orbului ceva chiar când o tine în mâna? (Hitopadeca)

Ce nu-i dat sa se întâmple, nu se-ntâmpla; ce este dat sa se întâmple, nu se poate altfel; de ce nu se bea antidotul acesta, care înlatura otrava grijii? (Hitopadeca)

Daca nu se expune la primejdii, omul nu vede fericirea; daca însa risca, atunci, daca traieste – o vede. (Mahabharata)

Fericirea suprema este anevoie de dobândit, atâta timp cât omul nu face o sfortare eroica. (Pancatantra)

Cei viteji nu-si pierd curajul, chiar când soarta se arata înfricosatoare; dupa cum oceanul nu poate fi sleit, oricât de grozava ar fi arsita care seaca lacurile. (Pancatantra)

Fara curaj, nu se trece peste o nenorocire, chiar (daca-i) foarte mica. (Somadeva)

Nenorocirile fug (departe) de cei curajosi, ca si cum le-ar fi frica de acestia. (Somadeva)

Fricosii sunt nechibzuiti. (Somadeva)

Pe cel neîntreprinzator, lasator, fatalist si lipsit de barbatie, zeita fericirii nu vrea sa-l îmbratiseze, ca si o femeie tânara pe un batrân. (Tantrakhyayika)

Ceea ce trebuie sa se întâmple are deschise portile pretutindeni.(Kalidasa)

Curajul sufletesc depaseste puterile fizice. (Baltasar Gracian)

Curaj mare, noblete mare. (Baltazar Gracian)

Când lipseste curajul stiinta nu da roade. (Baltasar Gracian)

Nu ma scârbiti de razboi. Se zice ca el îi distruge pe cei slabi, dar pacea face la fel. (Bertolt Brecht)

Unul din efectele fricii este ca ne rataceste simturile si face ca lucrurile sa ne para altfel decât sunt. (Cervantes)

A învinge fara primejdie înseamna a triumfa fara glorie. (Corneille)

Teama de pericol este de o mie de ori mai îngrozitoare decât pericolul prezent, si nelinistea pe care ne-o provoaca previziunea raului este mai de nesuportat decât raul însusi. (Daniel Defoë)

„Noroc”- asta-i numele pe care cei slabi îl dau curajului. (G. Duhamel)

Multi au avut aptitudini extraordinare; însa fiindca n-au avut curaj, ei au trait ca niste morti si au sfârsit prin a fi îngropati în inactivitatea lor. (Gracian)

Posibilul întreaba Imposibilul: “Unde stai?” Imposibilul raspunde: “În visurile slabanogilor”. (Tagore)

Curajul presupune organizarea sperantelor. Or, apaticii tocmai la aceasta renunta – la organizarea sperantelor. Si ramân cu bratele încrucisate, considerând ca si raul, si binele se înscriu în fatalitate. (André Malraux)

Cei care au mult de nadajduit si nimic de pierdut vor fi întotdeauna periculosi. (Edmund Burke)

Superstitia este religia sufletelor slabe. (Edmund Burke)

Caracteristica adevaratului eroism este tenacitatea. (Emerson)

Nu zabovi sa te încumeti, atunci când multimea cutreiera nehotarâta; este în stare sa faca totul omul nobil, care întelege si apuca iute. (Goethe)

Adevaratele calitati ale unui comandant se manifesta în lupta. Lupta este cel mai sever examinator care stabileste adevarata capacitate a fiecaruia. (J. K. Bagramean)

Prima conditie a victoriei este sacrificiul. (J. Galsworthy)

Nelinistea tresare la freamatul frunzei. (Joost Van den Vondel)

Observa-te numai bine: sunt împrejurari când lasitatea ti-o interpretezi ca tarie de caracter: când te retine de la o fapta rea. (Lucian Blaga)

Lupta reuseste mai ales acelora care iubesc mai mult lupta decât succesul. (Lucian Blaga)

Este poate o datorie sa vezi prezentul în culori mai negre decât este de fapt: pentru ca din aceasta vedere sa izvorasca o lupta mai hotarâtoare spre mai bine. (Lucian Blaga)

Curajul este ceva care se formeaza, care traieste si moare – care trebuie întretinut la fel a si armele. (N. Iorga)

Mai contagioasa decât ciuma, spaima se transmite într-o clipita. (Nikolai Gogol)

Dintre toate primejdiile, cea mai mare este subestimarea dusmanului. (Pearl Buck)

Curajul este vederea peste propria fiinta si peste orice primejdie, a unui scop. (René Quiton)

Plictiseala este expresia suprema a indiferentei. (Ricardo Leon)

Fricosul se sperie înainte de primejdie, lasul în timpul ei, curajosul dupa ea. (Richter)

Când exista vointa, exista si cale batatorita. (Shaw)

Cel care merge pe mijlocul drumului primeste lovituri din ambele parti. (George P. Schultz – secretar de stat american în per. 1735-1826)

Curvie – feciorie

Demades spunea ca pudoarea este cetatea frumusetii. (Demades)

Fara Ceres (pâine) si fara Bacchus, Venus ramâne rece. (Terentius)

Omul nu se abate de la calea cea buna, îsi stapâneste simturile, are rusine, se poarta cum trebuie atâta timp cât nu patrund în inima lui sagetile privirilor nimicitoare de statornicie pe care frumoasele cu gene lungi le arunca din arcul sprâncenelor. (Bharthari)

Când porneste sa faca ceva o femeie cuprinsa de o iubire nebuna, nici Brahma nu îndrazneste s-o opreasca. (Bharthari)

Bufnita nu vede ziua, corbul nu vede noaptea. Ciudat orb e amorul, ca nu vede nici ziua nici noaptea. (Bohtlingk)

Cine poate ascunde de femei averea sa sau un secret? (Somadeva)

Încrederea în femei ia judecata chiar si celor inteligenti. (Somadeva)

Omul ramâne întelept, curajos si fericit cât timp nu da peste o femeie frumoasa si nestatornica. (Somadeva)

Acolo unde o femeie frumoasa si bine facuta care asteapta privind în drum, – care-i prostul care intra într-o astfel de închisoare fara lanturi, care poarta numai numele de casa? (Somadeva)

Cei ametiti de dragoste au o idee tulbure despre legea morala. (Somadeva)

Cineva poate sa cunoasca o femeie rea, cu chipul frumos, dar cu pacate ascunse, asemenea unui lac cu lotusi înfloriti, în care se ascund crocodilii. (Somadeva)

Toate pasiunile ne fac sa comitem greseli, dar dragostea ne face sa savârsim greselile cele mai ridicule. (La Rochefoucauld)

O, slabiciune, numele tau e femeie! (Shakespeare)

Cuvânt – tacere

Cine nu stie sa taca, acela nu a invatat nici sa vorbeasca (Aristotel)

Cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda (D. Diderot)

E in zadar sa vorbesti celui ce nu vrea sa te asculte. (M. Eminescu)

Datorie

In toate lucrurile, fa ce depinde de tine; iar in rest, fii hotarat si linistit. (Epictet)

Desavârsire

O singura rugaciune am: “Domane, sa nu ma lasi niciodata sa fiu multumit cu mine insumi!” (L. Blaga)

Cei ce tind spre desavarsire, rareori se intampla sa nu-i intreaca pe ceilalti. (B. Castiglione)

Desertaciune
Zgârcitii aduna ca si când ar trai vesnic; risipitorii risipesc ca si când ar trebui sa moara. (Aristotel)

Recunostinta îmbatrâneste repede. (Aristotel)

Cel care se gândeste la natura lucrurilor, la varietatea vietii, la slabiciunea omeneasca, nu jeleste când se gândeste la ele, ci tocmai atunci el este într-adevar filozof. (Cicero)

Cei fara minte nazuiesc spre ceea ce nu-i si risipesc cele prezente, chiar daca sunt mai de valoare decât cele disparute. (Democrit)

Este vatamator sa vrei sa placi vecinilor tai. – caci aceasta dorinta te poate aduce la abdicari de la principiile tale mai înalte sau la fapte si declaratii lipsite de sinceritate. Vointa de a placea este o slabiciune si, ca atare, te poate împinge catre tranzactia lasa si catre minciuna. Esti, oare, un copil rasfatat pentru a avea nevoie de admiratia altora? Nu poti ramâne tu însuti? (Democrit)

Daca vrei sa faci bogat pe cineva, nu-i spori averea, ci ia-i din dorinte. (Epicur)

Adevarul si întelepciunea constau în nuante. (Ernest Renan)

Dezbinare nu va înceta niciodata în orasele oamenilor. (Euripides)

Fiind din nastere sortit tarânei, de ce înalti pe pamântul acesta palate marete? (Farid ud-Dîn ’Attar)

Daca fericirea ar consta în placerile trupesti, am spune ca boii sunt fericiti când gasesc de mâncat naut. (Heraclit din Efes)

Magarii prefera paiele, aurului. (Heraclit din Efes)

Cât de nesabuit este omul care, dispretuind ceea ce se afla lânga el, va cauta ceea ce este departe de el! (Hesiod)

O, grijile oamenilor! O, câta desertaciune este în lucruri! (Lucilius)

Cât timp lipseste lucrul pe care îl dorim, ni se pare ca le întrece pe celelalte; apoi, dupa ce l-am dobândit, dorim altceva; si aceeasi sete îi stapâneste pe acei care nazuiesc necontenit în viata. (Lucretius)

Sa nu mi se întâmple ce doresc, ci ceea ce-mi este de folos. (Menander)

Dintre toate lucrurile cea mai placuta este noutatea. (Ovidius)

Omul este visul unei umbre. (Pindarus)

Nu cauta sa(-ti) sporesti averea, ci sa(-ti) reduci dorinta. (Plato)

Eu vad ca noi toti, câti traim, nu suntem decât niste imagini sau o umbra usoara. (Sophocles)

Îmi dau seama ca nu suntem altceva decât fantome sau usoare umbre, noi ce traim pe pamântul acesta. (Sofocle)

Pentru oameni nu exista nimic care sa dureze: nici noaptea înstelata, nici nenorocirile, nici bogatia; totul s-a spulberat într-o buna-zi. (Sofocle)

Pe cine îl favorizeaza norocul prea mult pe acela îl si prosteste. (Syrus)

Norocul e de sticla: se sparge (tocmai) când straluceste. (Syrus)

Cine are cel mai mult? Cel care doreste cel mai putin. (Syrus)

Aceea la care ma gândesc mereu ma dispretuieste; în schimb ea iubeste pe altul, iar acela e îndragostit de alta, si din pricina mea sufera alta. S-o ia naiba si pe aceea si pe acela si dragostea si pe asta si pe mine. (Bhartrhari)

Când toate dorintele care se aflau în inima sa înceteaza, atunci muritorul devine nemuritor si dobândeste pe Brahma (înca fiind) aici (pe pamânt). Când toate legaturile inimii din viata aceasta sunt rupte, atunci muritorul devine nemuritor. (Katha-Upanisad)

Cei fara minte umbla dupa dorintele (pentru lucrurile) din afara; de aceea cad în mrejele întinse ale Mortii. Dar cei întelepti, cunoscând ce-i nemurirea, nu cauta ceva statornic printre lucrurile nestatornice aici pe pamânt. (Katha-Upanisad)

Tineretea, averea, domnia si lipsa de judecata pricinuiesc paguba fiecare din ele singure; cu atât mai mult când sunt toate patru laolalta. (Hitopadeca)

În aceasta viata plina de mizerii ce durere mai mare decât aceea ca dorintele nici nu se realizeaza nici nu înceteaza. (Hitopadeca)

Adu-ti aminte statornic de nestatornicia (lucrurilor). (Hitopadeca)

Si mintea celui foarte inteligent se pierde din cauza necontenitei preocupari privitoare la sare, unt, ulei, orez, haine si lemne. (Pancatantra)

Cine priveste pe femeia altuia ca pe mama sa, averea altuia ca pe un bulgare de pamânt, pe toate fiintele ca pe sine însusi: acela este întelept. (Pancatantra)

Cum se întâlnesc doua lemne pe un ocean si, dupa ce stau câtva timp împreuna, se despart: tot astfel sotia, copiii, prietenii si lucrurile, dupa ce se aduna, se despart. Plecarea lor e sigura . (Ramayana)

Asa trece gloria lumii (Sic transit gloria mundi : cuvinte adresate papilor, la încoronarea lor, aratându-li-se cum se mistuie o flacara deasupra capetelor lor, pentru a le aminti caracterul trecator al puterii omenesti si pentru a domoli orgoliul puterii).

Darurile mari ale norocului sunt precare si ceea ce-i prea stralucit nu e fara risc; orice situatie înalta în viata omeneasca e nesigura, caci o rastoarna timpul sau invidia, atunci când cineva atinge culmea prosperitatii. Mijlocia în toate este mai sigura, prin faptul ca cineva nu are un loc umil din partea norocului, dar nici un loc prea înalt; caci, daca se întâmpla sa cada mai de jos, el îsi ascunde mai usor nenorocirea; pe când la ceea ce-i mare si caderea e mare; pentru ca invidia se înversuneaza contra celui ilustru si cauta sa rastoarne pe aceia pe care-i înalta norocul. (Fragm. anonime)

Esenta lumânarii nu este ceara care lasa urme, ci lumina. (A. De Exupery)

Dobândirea minunatelor mijloace de productie n-a adus libertatea, ci grija si foametea. (Albert Einstein)

Omul… sarman copil al îndoielii si al mortii, a carui speranta e cladita pe trestii. (Byron)

Alte masti, aceiasi piesa, / Alte guri, aceiasi gama, / Amagit atât de-adese / Nu spera si nu ai teama. (Eminescu)

Zica toti ce vor sa zica, / Treaca-n lume cine-o trece; / Ca sa nu-ndragesti nimica, / Tu ramâi la toate rece. (Eminescu)

Ca un cântec de sirena, / Lumea-ntinde lucii mreje; / Ca sa schimbe-actori în scena, / Te momeste în vîrteje; / Tu pe-alaturi te strecoara, / Nu baga nici chiar de seama, / Din cararea ta afara / De te-ndeamna, de te cheama. (Eminescu)

Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul,/ În acea nemarginire ne-nvârtim uitând cu totul/ Cum ca lumea asta-ntreaga e o clipa suspendata,/ Ca-ndaratu-i si-nainte-i întuneric se arata. (Eminescu)

De ce si-ar iubi omul lanturile, chiar de-ar fi facute din aur. (Francis Bacon)

Daca ceva de pret si de neînlocuit dispare, avem impresia ca ne-am trezit dintr-un vis. (Hermann Hesse)

Cel care într-o buna zi stie sa renunte cu hotarâre sau la un nume mare sau la o mare autoritate sau la o mare situatie, se libereaza într-o clipa de multe necazuri, de multe vegheri si uneori de multe nelegiuiri. (La Bruyere)

Nu astepta prea mult de la altii. Adesea ne dezamagim pe noi însine; de aceea trebuie sa ne asteptam sa fim dezamagiti de altii. (Lubbock)

Cei mai alesi dintre oameni se lasa condusi în viata de-un ideal nascut din ei însisi: sunt ca orbii, care se lasa purtati de mâna de copii lor. (Lucian Blaga)

Eu nu cred ca împartirea în partide a adus vreodata vreun bine; dimpotriva, este inevitabil ca atunci când dusmanul se apropie cetatile dezbinate sa piara deodata, fiindca totdeauna partea mai slaba se va alipi de fortele externe, iar cealalta nu va putea sa reziste. (Machiavelli)

Singuratatea este pretul pe care trebuie sa-l platim ca ne-am nascut în aceasta perioada moderna, atât de plina de libertate, de independenta si de propriul nostru egoism. (Natsume Soseki)

Solomon si Iov au cunoscut cel mai bine mizeria omului si au vorbit cel mai bine despre ea: unul cel mai fericit, iar celalalt cel mai nefericit; unul cunoscând din experienta desertaciunea placerilor, celalalt realitatea durerii. (Pascal)

Singurul lucru care ne consoleaza de mizeriile noastre este distractia; si totusi ea este cea mai mare dintre mizeriile noastre. Caci aceasta este ceea ce ne împiedica mai ales sa ne gândim la noi si ne face sa ne pierdem pe nesimtite. Fara ea ne-am afla în plictiseala si aceasta ne-ar împinge sa cautam un mijloc mai solid de a iesi din ea. Dar distractia ne amageste si face ca sa sosim pe nesimtite la moarte. (Pascal)

Fericirea omului, aici pe pamânt, nu-i decât o stare negativa, întrucât trebuie s-o masuram prin cantitatea mai mica de rele pe care le sufera. (Rousseau)

Pentru a cauta o fericire imaginara, ne pricinuim mii de rele adevarate. (Rousseau)

Onorurile si bogatia schimba caracterul oamenilor. (Scott)

Lumea aceasta, teatru de orgoliu si de ratacire, este plina de nefericiti care vorbesc despre fericire. (Voltaire)

Devotament

Adevaratul nume al devotamentului este dezinteresarea. (V.Hugo)

Discernamânt

Pâna nu-i asculti pe amândoi, nu poti sa judeci. (Aristophanes)

Ori de câte ori suntem în îndoiala, trebuie sa alegem calea prin care gresim mai putin. (Aristotel)

Fii prost, când o cere împrejurarea; (A sti) sa simulezi prostia când trebuie, este cea mai mare întelepciune. (Cato)

Prefer sa par fricos decât imprudent. (Cicero)

Orice om poate gresi; dar numai cel fara minte staruie în greseala. (Cicero)

Din cauza parerilor vulgului suntem târâti în ratacire si nu vedem realitatea. (Cicero)

Cine nu se teme de nimic, este surprins de primejdie. (Confucius)

Când cineva depaseste masura, lucrurile cele mai placute devin cele mai nesuferite. (Democritus)

Cel mai usor este sa te înseli singur; caci fiecare crede ceea ce doreste. (Demosthenes)

E o nebunie sa te apuci de ceva peste puterile tale. (Demostene)

Cel care arata cu bunatate calea celui ratacit face ca si cum ar aprinde o lumina pentru altul; ea îi lumineaza totusi si lui. (Ennius)

Înteleptul care nu-si poate fi de folos lui însusi, în zadar este întelept. (Ennius)

La fiecare lucru cerceteaza antecedentele si urmarile, si (numai) dupa aceea apuca-te de el; altfel la început vei fi dispus, fiindca nu te-ai gândit la nimic din cele ce vor urma; pe urma însa, când se vor ivi unele greutati, te vei lasa în mod rusinos de ceea ce ai întreprins. (Epictetus)

Gândeste-te mult înainte de a spune sau de a face ceva; caci nu vei avea libertatea de a revoca spusele sau faptele tale. (Epictetus)

Masura este supremul bun. (Eschil)

Bunavointa inoportuna nu se deosebeste de dusmanie. (Euripides)

Toata biruinta nu-i decât chibzuinta. (Euripides)

Al doilea gând este (de obicei) mai întelept. (Euripides)

Când începutul este rau, si sfârsitul este la fel. (Euripides)

Cei prevazatori scot învataminte din primejdiile altora. (Fedru)

Nu remedia raul prin rau. (Herodotus)

Daca nu se spun parerile contrarii între ele, nu este cu putinta sa se aleaga cea mai buna, trebuie sa ne multumim cu aceea care a fost rostita; pe când daca sunt spuse, este cu putinta; dupa cum si aurul curat nu poate fi cunoscut prin el însusi; însa dupa ce-l frecam de alt aur, stim care-i mai bun. (Herodotus)

Acela-i barbatul cel mai vrednic care se teme când se chibzuieste, gândindu-se ca i s-ar putea întâmpla orice, dar în actiune este îndraznet. (Herodotus)

Cel mai bun lucru pentru muritori este ordinea, si cel mai rau dezordinea. (Hesiodus)

Este o masura în toate si limite bine trasate. – constatarea aceasta exprima de fapt un îndemn, o norma a moderatiei si cumpatarii: nu depasi masura, nu încalca limitele prescrise de bunul simt. Morala antica preconiza masura ca pe unul din principiile ei fundamentale. Horatius lauda calea de mijloc aurita, aurea mediocritas. (Horatius)

Se poate înainta (macar) pâna la un punct, daca nu-i îngaduit mai departe. (Horatius)

Nimeni nu atinge dintr-o data culmea rusinii. (Iuvenalis)

Omul care nu se gândeste sau nu prevede lucrurile îndepartate, are necazul aproape. (Lun Yu)

Deprinde-te cât mai mult a asculta pe oricine si a te pune, pe cât poti mai mult, în sufletul celui cu care stai de vorba. (Marc Aureliu)

Excesul de severitate stârneste ura. Excesul de indulgenta subrezeste autoritatea. (Muslah-al-Din Saadi)

Când cineva vede si asteapta numai ceea ce vrea, judecata lui cu privire la adevar va fi neîntemeiata. (Menander)

Întelepciunea nu se potriveste pretutindeni; uneori trebuie sa fim si noi nebuni împreuna cu ceilalti. (Menander)

Ai comis pacatul, când te-ai oprit sa-l faci numai pentru ca nu este permis. (Ovidius)

Nu este nimic care sa nu aduca muritorilor (vreun folos). În rastriste lucruri ce stateau aruncate ajung a fi pretuite. (Petronius)

Daca nu ne folosim de ceea ce avem si cautam ce nu avem, vom fi lipsiti de unele din pricina sortii, iar de altele din pricina noastra. (Philemon)

Un lucru, ca sa fie bine judecat, trebuie judecat de cei priceputi, iar nu de cei multi. (Plato)

Cine se fereste sa nu fie înselat, (acela) abia se fereste, chiar când se fereste. (Plautus)

Nu savârsi fapta, daca ai îndoiala. (Plinius)

Un sfat care nu poate fi schimbat, este rau. – sfaturile rigide, care nu tin seama de schimbarea împrejurarilor, pot deveni primejdioase. (Publilius Syrus)

Ochii nu gresesc daca mintea conduce ochii. (Publilius Syrus)

În orice întreprinzi, gândeste-te unde ajungi. (Publilius Syrus)

Pericolul vine mai repede atunci când este dispretuit. (Publilius Syrus)

Înainte de a începe ceva trebuie chibzuinta, iar dupa ce te-ai chibzuit trebuie ca lucrul sa fie îndeplinit la timp. (Sallustius)

Cel care spera fara temei, deznadajduieste fara temei. (Seneca)

Pe cel care jeleste si pe cel care se teme obisnuim sa-l supraveghem, ca nu cumva sa se foloseasca rau de singuratate. Nici un om fara judecata nu trebuie lasat singur caci atunci ia hotarâri funeste. Atunci el pune la cale primejdii viitoare, fie pentru altii, fie pentru sine însusi. Atunci mediteaza pofte nelegiuite. (Seneca)

De aceea ajungem cu greutate la însanatosire, fiindca nu stim ca suntem bolnavi. (Seneca)

Nimic nu împiedica atâta însanatosirea ca schimbarea deasa a remediilor. (Seneca)

Este salutar sa nu avem relatii cu acei care se deosebesc de noi si care doresc altceva. (Seneca)

Putini sunt aceia, care îsi orânduiesc viata si lucrurile dupa un plan: ceilalti, la fel ca cei care plutesc pe un fluviu, nu merg, ci sunt purtati… De aceea trebuie sa stabilim ce voim si sa perseveram în aceasta. (Seneca)

Lucrurile vatamatoare nu pastreaza niciodata masura. (Seneca)

De liniste nu au parte decât aceia care si-au format o judecata nestramutata si precisa. (Seneca)

Sa se asculte si partea adversa. (Seneca)

Înlauntrul (nostru) totul sa fie deosebit; (dar) înfatisarea noastra sa fie ca a multimii. (Seneca)

Când eroarea devine obsteasca, ea ne tine loc de ceea ce-i drept. (Seneca)

Sa apreciem fiecare lucru, îndepartând ce se spune despre el, si sa cercetam ce este nu ce e numit. (Seneca)

Nu numai oamenilor, dar si lucrurilor trebuie sa li se ia masca si sa li se redea aspectul propriu. (Seneca)

Orice virtute se bazeaza pe masura. (Seneca)

A pune o povara pe un bolnav si a da noroc unor (oameni) needucati, este acelasi lucru. (Socrates)

Aici este boala cea mai grava pentru oameni, când vor sa vindece raul prin rau. (Sophocles)

Este imposibil sa cunosti sufletul, sentimentele si gândurile cuiva, înainte ca el sa exercite vreo dregatorie si sa aplice legile. (Sophocles)

Cei lipsiti de judecata nu stiu ca au binele în mâna lor, pâna ce-l scapa. (Sophocles)

Omul inteligent judeca cele noi dupa cele vechi. (Sophocles)

Trebuie chibzuit mult timp ceea ce se hotaraste o data (pentru totdeauna). (Syrus)

E mai bine sa fii învins, acolo unde victoria e pagubitoare. (Syrus)

E prea târziu sa te chibzuiesti, când s-a ivit primejdia. (Syrus)

Dupa o hotarâre pripita urmeaza cainta. (Syrus)

Graba are ca însotitor greseala si cainta. (Syrus)

Trebuie de pregatit mult timp razboiul, pentru a învinge mai iute. (Syrus)

În tot ce întreprinzi gândeste-te unde vei ajunge. (Syrus)

Cine cruta pe cei rai, acela vatama pe cei buni. (Syrus)

Cruta si pe cel rau, daca exista riscul sa piara si cel bun. (Syrus)

Sa te feresti totdeauna de acela care te-a înselat o data. (Syrus)

Când sufletul sta la îndoiala, un motiv neînsemnat îl împinge într-o parte sau într-alta. (Terentius)

Diavolul, când face ceva mortal, îl impregneaza cu lucrurile cele mai placute si cele mai dragi ale lui Dumnezeu. (Tertullianus)

E greu sa cunosti masura când îti merge bine. (Theognis)

Un om chibzuit, chiar când e încet, el ajunge din urma pe cel iute, prin judecata cea dreapta a zeilor nemuritori. (Theognis)

Fii chibzuit; iar pe limba sa-ti stea totdeauna miere. (Theognis)

Caracterul multora e greu de cunoscut, când îl priveste cineva de departe, chiar când e iscusit. Caci unii îsi ascund rautatea sub bogatie, iar altii (îsi ascund) virtutea sub saracia cea funesta. (Theognis)

Aceia sunt cei mai destoinici în orice îndeletnicire, care, renuntând de a se ocupa de multe lucruri, se îndreapta (numai) spre unul. (Xenophon)

Daca cineva, atunci când fiul sau are nevoie de doctorie si nu vrea s-o ia, îl înseala dându-i medicamentul drept mâncare, si daca întrebuintând astfel minciuna îl face sanatos, cum trebuie socotita aceasta înselaciune? (Xenophon)

Omul sa-si taie un membru care-l vatama si prin a carui lepadare restul traieste fara grija. (Bhagavata-Purana)

Silinta în lucruri imposibile, nesilinta în cele posibile, din cauza ratacirii, sau nesilinta la timp; din aceste trei pricini nu izbândeste fapta. (Boktlingk)

Servitorii se cunosc, când li se da o însarcinare; rudele la nevoie; prietenul în nenorocire; sotia, când se pierde averea. (Canakya)

O mare înflacarare chiar de la început este o piedica pentru orice succes. Oare apa, desi rece de tot, nu strapunge muntii? (Hitopadeca)

Cel întelept misca un picior si sta pe celalalt. Omul sa nu-si paraseasca locul sau de mai înainte fara a cerceta locul strain. (Hitopadeca)

Nu trebuie sa se încreada cineva în râuri, în cei care poarta cutit, unghii sau coarne, nici în femei sau regi. (Hitopadeca)

Când un lucru e întreprins cum trebuie, chiar daca nu reuseste, el nu pricinuieste atâta suparare ca atunci când e întreprins în mod nechibzuit. (Kamandaki)

În aceasta lume oarba învatatii nu ramân acolo unde nu se face deosebire între o piatra pretioasa veritabila si o bucata de sticla. (Kamandaki)

Greu se mai întoarce fericirea care a fost dispretuita mai înainte. (Kalidasa)

Numai strainii îl considera pe omul ales ca atare; ai sai îl cred de-o seama cu ei. (Kusumadeva)

Zece feluri de oameni nu cunosc ce-i legea: cel beat, cel nebun, cel obosit, cel furios, cel flamând, cel grabit, cel lacom, cel speriat si al zecelea, cel îndragostit. De aceea cel prudent sa nu aiba de a face cu ei. (Mahabharata)

Cine cunoaste pe un ticalos si nu-l opreste, desi-i în stare, se face vinovat de fapta rea a aceluia tocmai fiindca poate (sa-l împiedice). (Mahabharata)

“Ce va rezulta pentru mine, daca voi face aceasta si ce va rezulta, daca n-o voi face?” (Numai) dupa ce se va chibzui astfel cu privire la actiunile (sale) sa le savârseasca omul sau sa le lase. (Mahabharata)

Omul sa examineze cu exactitate viitorul si prezentul tuturor actiunilor (sale) si de asemenea calitatile si defectele tuturor celor trecute. (Manu)

Ceea ce doreste, vede sau savârseste muritorul ziua, aceea o spune sau o face în somn, fiindca îl preocupa. (Pancatantra)

Când e în primejdie sa piarda totul, cel cu minte jertfeste jumatate. (Pancatantra)

Cine n-are singur judecata, nici nu face cum îl învata prietenii, acela piere. (Pancatantra)

Omul sa nu faca ceva ce n-a vazut bine, ce n-a recunoscut bine, ce n-a auzit bine, sau ce n-a examinat bine. (Pancatantra)

Mai bine sa dai putin, dar la timp; ce foloseste mult (daca-i dat ) când nu trebuie? (Somadeva)

De obicei oamenii zapaciti de zvonuri nu sunt în stare sa judece. (Somadeva)

Cel cu minte sa primeasca o vorba nimerita chiar si de la un copil; dar sa nu bage în seama cuvintele prostesti, chiar daca le spune un batrân. (Vikramacarita)

Cei care nu se încred, chiar daca sunt slabi, nu sunt biruiti de cei mai tari; pe când cei care se încred, repede sunt biruiti chiar si de cei slabi. (Tantrakhyayika)

Mai usor i-o stânca a muta din cale, decât cu cei prosti sa-ncerci taclale. (Abu Madin Ibn Hamal)

Nu schimbati calul când va aflati în mijlocul râului. (Abraham Lincoln)

O eroare este cu atât mai primebdioasa cu cât contine mai mult adevar. (Amiel)

Sfatuieste-te cu cel mic si cu cel mare si pe urma hotaraste tu însuti. (Anton Pann)

Cere sfat din partea ambelor vremuri: a celor vechi, pentru ce-i mai bun, a celor mai din urma, pentru ce-i mai potrivit. (Bacon)

Omul întelept îsi va procura singur mai multe prilejuri decât gaseste. (Bacon)

Cea mai mare pacalita de pe pamântul acesta va ramâne mereu Naivitatea. (Balzac)

Întreprinde încet, dar persevereaza în ceea ce ai început. (Bias)

Lucrurile care sunt fara masura nu pot sa dureze mult timp. (Boccacio)

Sufletele întelepte se pleaca chiar si în fata dreptei socoteli a vrajmasilor. (Cantemir)

Nu te minti singur. Cel care se minte pe sine si-si pleaca urechea la propriile sale minciuni ajunge sa nu mai deosebeasca adevarul nici în el, nici în jurul lui, sa nu mai aiba respect nici pentru sine nici pentru ceilalti. (A. P. Cehov)

Cine seamana iluzii, culege suferinta. (Elie Ben-Gal)

Corpul nostru seamana cu animalele, iar sufletul nostru seamana cu îngerii. Trebuie sa alegem bine imaginile pe care le vom întipari în el; caci nu trebuie sa turnam într-un vas atât de mic si de pretios decât lucruri alese. (Fenelon)

Valoram ceva prin aspiratia noastra; un suflet se masoara prin dorinta sa, dupa cum judecam catedralele de la departare, dupa înaltimea clopotnitelor lor. (Flaubert)

Multi oameni naufragiaza în viata nu pentru ca sunt rai, ci pentru ca le-a lipsit grauntele de prudenta si de stapânire de sine într-un moment dat. (Fr. W. Förster)

Când lovesti un inocent fauresti un bandit. (Hugo)

Teoria si practica se influenteaza totdeauna reciproc; din faptele oamenilor se poate vedea ce gândesc, iar din parerile lor se poate spune de mai înainte ce vor face. (Goethe)

Vorba unui singur om nu e vorba nimanui. Este just sa fie ascultati amândoi. (Goethe)

Întrebuintati bine timpul, el trece asa de iute; însa ordinea va învata sa câstigati timp. (Goethe)

Fiecare sa ramâna pe drumul pe care a apucat si nu cumva sa se lase impresionat de autoritate, obsedat de acordul unanim si târât de moda. (Goethe)

Cine îti ascunde primejdia, îti este dusman. (Goethe)

Prudenta are valoare chiar si atunci când nu este necesara. (Goethe)

Lucrurile atârna de multe si variate împrejurari neprevazute; de aceea si rezultatul fericit este atât de rar. (Gracian)

A pretui intensitatea mai mult decât extensiunea. (Gracian)

Maturitatea spiritului se manifesta în încetineala crezarii. Minciuna este foarte obisnuita de aceea crezarea sa fie neobisnuita. (Gracian)

Când vântul succesului sufla prea atare, mai da jos din pânze. (Henrik Wegeland)

Pârghia principala a neamului omenesc este în leagan, pentru ca de început depinde totul; atât raul cât si binele. Încotro se îndreapta cineva, într-acolo si merge, în urma capului – trupul si-n urma oistii – trasura. Si cel mai usor lucru este a începe de la început, caci din alt loc este mai anevoios. (Komenski)

Elogiile partinitoare si exagerate molesesc si slabesc talentele: cuvintele de ocara si ironia muscatoare le aduc la disperare si le înabusa chiar în fasa, dar o apreciere nepartinitoare purifica gustul si, aratând cu o mâna lipsurile, încoroneaza cu cealalta frumosul. (Krilov)

Abilitatea este cauza apropiata a înselatoriei: de la una la alta pasul e alunecos; minciuna constituie singura deosebire dintre ele; daca-i adaugata la abilitate, avem înselatoria. (La Bruyere)

Prea multa atentie acordata primejdiei te face, cel mai adesea, sa cazi într-însa. (La Fontaine)

La orice lucru trebuie sa avem în vedere sfârsitul. (La Fontaine)

În actiunile mari trebuie sa ne dam silinta nu atât de a face sa se nasca prilejuri, cât mai ales de a profita de cele care se prezinta. (La Rochefoucauld)

Cea mai subtila dintre toate finetile este sa stim bine sa ne prefacem ca am cadea în cursele ce ni se întind. (La Rochefoucauld)

E mai usor sa fim întelepti pentru altii decât pentru noi. (La Rochefoucauld)

Adevaratul mijloc de a fi înselat este de a te crede mai subtil decât ceilalti. (La Rochefoucauld)

Îndoiala nu trebuie sa fie altceva decât luciditate, altfel devine o primejdie. (Lichtenberg)

Starile sufletesti care par a nu avea nici un motiv, au motivele cele mai adânci. (Lucian Blaga)

Întunericul nu trebuie sa-l luminam pentru ca sa-l putem vedea…(Lucian Blaga)

De îndata ce vei face Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poti fi sigur ca te va bate în dialectica si te va îndupleca. (Lucian Blaga)

Multe situatii în viata, daca le-am rezolva numai cu logica, am lucra tocmai asa cum ne-ar învata si diavolul sa lucram. (Lucian Blaga)

Când cauti comori, nu sapi în nori, ci în pamânt. (Lucian Blaga)

La un dar mare, chibzuinta multa si la politete exagerata, neîncredere multa! (Mateo Aleman)

Dupa cum spiritul nostru se fortifica prin comunicarea cu spiritele viguroase si echilibrate, tot astfel, nu se poate spune cât de mult pierde si degenereaza prin relatiile si frecventarea continua ce avem cu spiritele josnice si bolnavicioase: nu exista contagiune care sa se raspândeasca la fel cu aceasta. (Montaigne)

Fereste-te de acel dusman care vrea sa te câstige si pe tine împotriva ta. (N. Iorga)

Adesea virtutea nu are dusmani mai declarati decât acei care se prefac cel mai mult ca sunt avocatii ei. (Oxenstierna)

Întelepciunea ne opreste sa judecam dupa simple aparente, sa credem tot ce auzim, sa facem tot ce putem, sa spunem tot ce stim si sa cheltuim tot ce avem. (Oxenstierna)

Gândurile înteleptului sunt totdeauna înaintea actiunilor sale; dar cel fara minte le pune, de obicei, la coada tuturor întreprinderilor sale. (Oxenstierna)

Aparenta face adesea ca soldatul sa devina general, canonicul, episcop si dracul, calugar. (Oxenstierna)

Încrede-te, dar vezi în cine. (Oxenstierna)

Lumea e atât de tare ocupata cu aparenta, încât prea putin îi pasa de realitate. (La Oxenstierna)

Cine nu e convins ca e jos, nu se gândeste sa se urce sus. (Papini)

Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse în mod elocvent. (Pascal)

Când vrem sa dojenim cu folos si sa aratam altuia ca se înseala, trebuie vazut sub ce latura priveste el lucrul, pentru ca de obicei el este adevarat sub acea latura, si sa-i recunoastem acest adevar, dar sa-i descoperim latura sub care lucrul este gresit. (Pascal)

Nu spune de mai înainte ce ai de gând sa faci; caci, de nu vei izbuti, te vei face de râs. (Pittacus)

În observatiile pe care le facem noi însine, devenim partinitori, de dragul celui care facem observatiile. (Pope)

Nu fii primul care încearca ceea ce-i nou, dar nici ultimul care leapada ceea ce-i vechi. (Pope)

Bunul simt vulgar este un judecator prost atunci când este vorba de lucruri mari. (Renan)

Cine vrea sa realizeze ceva excelent si nazuieste sa produca ceva mare, acela sa-si concentreze în tacere si neobosit în punctul cel mai mic puterea cea mai mare. (Schiller)

Când toti aceia care ne înconjoara sunt de alta parere decât noi si se comporta în consecinta, este greu sa nu ne faca sa sovaim, chiar când suntem convinsi de ratacirea lor. (Schopenhauer)

Sa ne gândim bine si de repetate ori asupra unui proiect, înainte de a-l pune în executare, si chiar dupa ce am examinat totul în mod cât se poate de temeinic, sa mai rezervam ceva si insuficientei cunoasteri omenesti, datorita careia tot mai pot exista împrejurari imposibil de scrutat sau de prevazut si care pot face ca întregul calcul sa iasa gresit. (Schopenhauer)

Cel care asteapta ca pe lumea aceasta diavolii sa umble cu coarne, iar nebunii cu clopotei, va fi totdeauna prada sau jucaria lor. (Schopenhauer)

Ce se face iute, piere iute. (La Schopenhauer)

Adevarul nu-i întotdeauna acelasi lucru cu propria-ti parere. (Sienkiewicz)

Primeste critica oricui, dar rezerva-ti hotarârea. (Shakespeare)

Imaginatia lucreaza mai tare în mintile cele mai slabe. (Shakespeare)

Virtutea omului, care traieste dupa comandamentele ratiunii, se arata tot atât de mare în evitarea, ca si în înfrângerea primejdiei. (Spinoza)

A sti sa iei o hotarâre este o mare arta. (Stendhal)

Citim lumea pe dos si pretindem ca ne înseala. (Tagore)

Dupa cum e firesc sa credem o multime de lucruri fara demonstrare, tot astfel nu este mai putin firesc sa ne îndoim de altele cu toate dovezile lor. (Vauvenargues)

Obscuritatea este regatul erorii. – obscuritatea favorizeaza eroarea, claritatea o denunta îndata , caci, spune Vauvenargues: Nu exista eroare care sa nu dispara îndata ce am exprimat-o în chip clar. (Vauvenargues)

Cei rai sunt întotdeauna surprinsi de a gasi abilitate la cei buni. (Vauvenargues)

Discretie – curiozitate – marturisire

Omul a gasit intotdeauna o mare placere in a cunoaste si comenta faptele altora. (H. Fielding)

Sufletele care nu-si spovedesc tainele niciodata … sunt ca odaile cu ferestrele inchise, care nu se aerisesc. (O. Goga)

Marturisirea unei gleseli nu e o slabiciune, ci o forta. (E. Pelletan)

Dorinta

Un spirit slab crede usor ceea ce doreste (E. About)

De la intentie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitatii (T. Arghezi)

Nu e sarac cine are putin, ci cine doreste mult (Cato)

Oamenii cred bucurosi ce doresc. (C.I.Cezar)

Cine e sarac in dorinte e bogat in multumiri (P.Charron)

Nu dori ceea ce nu-i cu neputinta. (Chillon)

Este intelept nu acel care se intristeaza de ce-i lipseste, ci acel care se bucura de cea are (Democrit)

Sa nu doresti ca lucrurile sa se petreaca asa cum vrei tu, ci asa cum sunt ele, si atunci viata ta va trece in liniste. (Epictet)

E in natura oricarei dorinte sa se stinga daca nu e haranita de speranta. (Helvetius)

Nu trebuie sa doresti imposibilul. (Leonardo Da Vinci)

Unde e o necesitate, trebuie sa fie o posibilitate. (T.Maiorescu)

Inclinam intotdeauna catre cele oprite si dorim cele refuzate. (Ovidiu)

Cand ai putine dorinte ai si putine lipsuri. (Ovidiu)

Nu dorim ceva fiindca il socotim bun, ci dimpotriva, numim bun ceea ce dotrim. (Spinoza)

Atunci cand zeii vor sa ne pedepseasca, ne indeplinesc dorintele (O.Wilde)

Drept, dreptate, justitie, putere

Un om constient de faptele sale, care isi da seama cand nu are dreptate, numai acela poate avea pareri de rau. (Cehov)

Nici cei care isi intemeiaza viata pe nedreptate si nelegiuire nu pot trai fara o particica de dreptate. Si talharii isi au legile lor, carora se supun si pe care le resapecta. (Cicero)

Temerea de nedreptate a nascut dreptul. (Horatius)

Dreeptatea celui tare e fara judecata (La Fontene)

Fiecare e convins de dreptatea lui (Maugham)

Dreptatea fara forta este neputincioasa, fortaq fara drweptate este tiranica (Pascal)

Educatie

Exista in noi doua parti: una pe care o primim de la lume, cealalta pe care o aducem pe lume; una dobandita, cealalta innascuta; una se datoreste imprejurarilor, cealalta naturii (H.Taine)


Experienta

Daca omul incepe cu certitudine, va sfarsi prin a se indoi; dar dar daca incepe cu indoielile, va sfarsi prin a avea certitudini. (Fr. Bacon)

Nu mi se par bune argumentele pe care experiente le dezminte. (S.Castiglione)

Experienta omului e in raport cu intensitatea intamplarilor traite si nu cu durata lor. (Th.Hardy)

Fericire – nefericire – nenorocire

Daca nu putem fi fericiti, greseala e de obicei in noi insine (J. L. Avebury)

Un sir de placeri marunte alcatuiesc fericirea. (Ch. Baudelaire)

Acela care este virtuos este intelept; acela care este intelept este bun; si acela care este bun, este fericit. (Boetius)

Nu te abate niciodata de la calea virtutii si a onoarei; este singul mijloc sa fii fericit (Buffon)

Nu exista oameni mai induplecati sau mai duri decat cei preocupati intotdeauna de nefericirea lor. (M. Eminescu)

Filosofie


Frumusete


Generatie


Generozitate, darnicie


Glorie


Gresala


Hotarâre – îndoiala


Ideal


Idee


Identitate


Iertare – razbunare


Imaginatie, iluzie, vis


Individualitate, personalitate – mediocritate


Inteligenta, gândire, ratiune, judecata, învatatura, întelepciune – prostie, nerozie


Intentie


Interes


Intransigenta


Istorie, traditie


Iubire – ura – gelozie – indiferenta


Încredere în sine


Îndemânare


Întelegere


Lege

Lenevie – osteneala

Tot ce-i cautat este gasit, daca nu te lasi biruit si nu fugi de osteneala. (Alexis)

Oamenii dobândesc o calitate anumita actionând constant în acelasi mod. (Aristotel)

Daca nu-i deprinzi pe copii sa munceasca, nu vor învata nici sa citeasca, nici sa scrie, nici muzica, nici gimnastica, nici ceea ce cuprinde întreaga virtute a omului: respectul izvorât din exercitarea tuturor învataturilor de mai sus. (Democrit)

Nu poti fi fericit, daca nu te ostenesti. (Euripides)

Sa nu ramâna nimic neîncercat, caci nimic nu vine de la sine, ci totul se realizeaza prin încercare. (Herodotus)

A facut treaba pe jumatate cine a început. (Horatius)

Cine începe are jumatatea înfaptuita. (Horatius)

Totul se poate gasi, daca nu fugim de osteneala de care-i legata cautarea. (Philemon)

Eu îi socotesc fericiti pe aceia carora le-a fost dat de catre zei fie sa savârseasca fapte vrednice de a fi scrise, fie sa scrie lucruri demne de a fi citite; însa cei mai fericiti sunt aceia carora (le-a fost dat) si una si alta. (Plinius)

E nevoie numai de a începe; restul îl va aduce la îndeplinire situatia. (Sallustius)

Efortul da puteri sufletelor alese. Daca vei fi stapân pe ziua de zi, vei depinde mai putin de ziua de mâine. Seneca)

Pentru ca sa reuseasca o data un lucru al carui rezultat este nesigur, trebuie sa fie încarcat adesea. (Seneca)

Dintr-o lupta mica nu rezulta o glorie mare. (Sophocles)

Ceea ce se cauta, poate fi gasit; dar ceea ce se neglijeaza, scapa. (Sophocles)

Nu-i nimic atât de greu, încât sa nu poata fi gasit prin cautare. (Terentius)

Cel cumpanit la vorba, statornic la fapta, iute la îndeplinire, tare în silinta, neabatut si potolit, acela este vrednic de fericire. (Cuksaptati)

O fapta buna sau rea asteapta timpul când va rodi. (Kusumadeva)

Omul sa caute sa dobândeasca cea ce nu are, sa pastreze cu grija ceea ce are, sa sporeasca ceea ce pastreaza si sa daruiasca ceea ce a sporit celor care merita. (Manu)

Mai presus de nestiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei care retin; mai presus de cei care retin sunt cei care înteleg; mai presus de cei care înteleg sunt cei activi. (Manu)

Cine se codeste atunci când are de facut o treaba ce trebuie îndeplinita iute, pe acela se mânie zeul si-i pune piedici la înfaptuirea ei . (Pancatantra)

Cel energic dobândeste fericirea, chiar când e singur si fara sprijin. (Somadeva)

Totdeauna fericirea se dobândeste dupa multe piedici. (Somadeva)

Gândurile bune sunt abia putin mai bune decât visurile bune, afara numai daca nu sunt puse în actiune. (Bacon)

Numai perseverenta duce la izbânda. (Balzac)

Munca, forta progresiva si acumulatoare poarta dobânzi ca si capitalul, si în însusirile ei si în rezultatele ei. Cine refuza placerile pure ale activitatii cinstite nu mai poate simti decât placerile teribile ale viciului. (Ch. Baudelaire)

Mai bine sa te consumi decât sa ruginesti. (D. Diderot)

Nimeni nu predica mai bine decât furnica, si ea nu are glas. (Benjamin Franklin)

Totul atârna de la un început foarte mic. (France)

Sa înaltam un templu/ cultului mediocritatii./ Sa nu facem nimic pe jumatate,/ daca poate fi facut pe sfert. (Francis Scott)

Un exemplu nobil face usoare faptele anevoioase. (Goethe)

Cel ce poate, actioneaza. Cel ce nu poate, îi învata pe altii. (George Bernard Shaw)

Nimic nu se îndeplineste în lume fara pasiune. (Georg Wilhem Friedrich Hegel)

Traiesc cu-adevarat acei ce lupta. (Hugo)

Plictisul a venit pe lume odata cu lenea; ei îi datoram în buna parte faptul ca oamenii umbla dupa placeri, dupa joc etc. caruia îi place munca se multumeste cu sine însusi. (La Bruiére)

Când ai de facut o lucrare, nu te gândi mereu la întregimea ei; executa fragmentul care-l ai în fata si, când ai terminat cu el, mergi mai departe. (Lichtenberg)

Pe când parazitii societatii ar fi în stare sa-si numeasca si respiratia o „munca”, celor alesi chiar munca cea mai grea li se pare tot atât de putin „munca”, ca respiratia sau bataia inimii. (Lucian Blaga)

Oamenii sunt totdeauna dusmanii întreprinderilor în care vad dificultati. (Macchiavelli)

Munca îi oboseste chiar si pe magari. (Mateo Aleman)

Pamântul este mereu înghetat pentru porcul lenes. (Peder Laale)

Daca odihna nu este si ea oarecum munca, atunci devine numaidecât plictiseala. (Renard)

Exista oameni care au luat o hotarâre buna si apoi se odihnesc pentru a nu o executa. (Renard)

Experienta se capata prin straduinta si osteneala. (Schopenhauer)

Cea mai fantomatica dintre irealitati, omul care nu lucreaza. (Shaw)

Munca îndeparteaza de noi trei mari rele: urâtul, viciul si nevoia. (Voltaire).

Libertate – sclavie


Mândrie – smerenie

Cel mai bine pentru întelept este sa nu para întelept. (Aeschylus)

Cele mai multe dezbinari se ivesc în cetati din cauza ambitiei. (Aristoteles)

Uitarea defectelor proprii da nastere la îndrazneala. (Democritus)

Eu cred ca cel caruia i se face un bine este dator sa-si aduca aminte toata viata; iar cel care-l face, sa-l uite îndata, daca vor, unul sa faca o fapta laudabila iar celalalt sa nu savârseasca o fapta vrednica de un om mic la suflet; iar a aminti si a vorbi de propriile servicii este aproape la fel ca a le reprosa. (Demosthenes)

Însisi filozofii pun numele lor chiar pe operele în care trateaza despre dispretul gloriei. (Cicero)

E la fel de periculos sa-i dai unuia ce si-a iesit din minti o sabie, ca si unui ticalos puterea. (Euripide)

Cel care dorea onoruri excesive si cauta averi prea mari pregatea etaje numeroase pentru turnul înalt, pentru a cadea de mai sus si pentru ca prabusirea în ruine sa fie mai grozava. (Iuvenalis)

Când fericirea ta este mare, nu te încrede prea mult în ea, nici nu ne dispretui pe noi cei saraci, ci arata-te mereu vrednic de fericirea ta. (Menander)

Daca mi-as îngadui sa spun ca sunt oarecum mai întelept decât altii, pentru atâta numai sunt mai întelept, ca nefiind în stare sa cunosc îndeajuns cele din Hades, nici nu sustin ca le cunosc. Marturisirea propriei ignorante are o valoare teoretica, mai întâi fiindca înlatura falsa stiinta, apoi fiindca formuleaza o problema, în fine pentru ca fixeaza limita de unde cercetarea trebuie sa paseasca mai departe. Buna-credinta modesta este fundamentul stiintei si conditia ei etica. (Platon)

Nimeni nu-i în stare sa se ridice prin el însusi: trebuie sa-i întinda mâna cineva, sa-l scoata cineva. (Seneca)

Pe noi ne pot ajuta nu numai cei care sunt, dar si cei care au fost. (Seneca)

Daca ai învatat sa asculti, te vei pricepe sa comanzi. (Solon)

Dorinta de glorie este ultima pe care o leapada chiar si înteleptii. (Tacitus)

Cotofanele nu trebuie sa se ia la întrecere cu privighetorile. (Teocrit)

Nu exista lucru cât de usor, care sa nu fie greu, daca-l faci fara voie. (Terentius)

Unul din marele defecte ale oamenilor este de a dori sa serveasca drept pilda altora. (Meng Tseu)

Învatatura, care (de obicei) face sa dispara îngâmfarea si alte (defecte), produce îngâmfare la cel cu minte putina; dupa cum lumina zilei, care (de altfel) trezeste vederea, orbeste bufnitele. (Pancatantra)

Betia domniei este cea mai rea; caci cel îmbatat de (betia) domniei nu se trezeste pâna ce cade. (Mahabharata)

Omul sa nu mearga înaintea trupei; daca întreprinderea izbândeste, câstigul este comun; daca însa se iveste nereusita, este omorât conducatorul. (Hitopadeca)

Faima este asemenea unui râu care sustine lucruri usoare si umflate, dar îneaca lucruri grele si solide. (Bacon)

Asa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decreteaza ca este greseala sau nebunie. (Balzac)

Când un vultur se prabuseste, cine stie în ce vagauna se va opri; tot asa, prabusirea unui om mare se masoara dupa înaltimea unde ajunsese. (Balzac)

Nu este nevoie decât de o linguseala ca sa ne treaca durerea de cap. (Balzac)

Când orgoliu conduce caruta, tot drumul are numai gropi si hârtoape.. (Bisanne de Soleil)

Când un om neînsemnat ajunge la o situatie înalta, el se prabuseste usor. (Dandin)

Popularitatea e ca si vântul; te ridica în sus, dar nu te mentine la înaltime. (Félicité Lamennais)

Multi suporta cu usurinta munci grele, când nu sunt constrânsi, munci care li s-ar parea penibile, daca ar fi siliti sa le faca. (Freidank)

Niciodata nu suntem mai îndepartati de scopul dorintelor noastre, decât atunci când ne închipuim ca-l posedam. (Goethe)

Cine îmi suporta greselile devine stapânul meu, chiar daca îmi este servitor. (Goethe)

Cel mai mare Strain pe lumea aceasta a fost acela care a venit s-o mântuiasca. (Goldsmith)

Oriunde e geniu, acolo-i (si) mândrie. (Goldsmith)

Unii ar fi întelepti daca n-ar crede ca sunt. (Gracian)

Orgoliul este în noi ca o fortareata a raului. (Hugo)

Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitatii. Modestia este pentru merit cea ce sunt umbrele pentru chipurile dintr-un tablou. Ea da meritului puterea si relieful. (J. de La Bruyère)

Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitatii. (La Bruyere)

Sclavul n-are decât un stapân; ambitiosul are atâtia stapâni câti oameni îi pot fi de folos carierei sale. (La Bruyere)

Acelasi orgoliu care ne face sa criticam defectele de care ne credem scutiti ne face sa dispretuim însusirile bune pe care nu le avem. (La Rochefoucauld)

Amorul propriu este cel mai mare dintre toti lingusitorii. (La Rochefoucauld)

De regula, este mai bine sa meriti cinstirea fara sa o capeti decât sa te bucuri de ea fara sa o meriti. (M. Twain)

Trufasul nu poate fi recunoscator; el crede totdeauna ca a meritat mai mult. (Nicolae Iorga)

Cine face totdeauna ce vrea, face rareori ceea ce trebuie. (Oxenstierna)

Un om pe care norocul l-a înaltat sus de tot, nu cade niciodata usor. (Oxenstierna)

Ambitia oricarui om se umfla pe masura ce-i creste puterea. (Oxenstierna)

Se pare ca orice om are câte o ambitie, daca nu pentru întelepciune, cel putin pentru fleacuri; el cauta sa se faca faimos, daca nu prin bunul simt, atunci prin nebunie. (Oxenstierna)

A afecta calitati si talente pe care nu le avem înseamna a obliga pe ceilalti sa observe ridicolul si defectele pe care le putem avea. (Oxenstierna)

Graba ce o aratam de a sfatuia pe altii este un semn al încrederii ce o avem în capacitatea noastra. (Oxenstierna)

Cel care se crede întelept si care îngaduie sa i se dea aceasta însusire, are de-acuma defectul acesta în plus fata de altii. (Oxenstierna)

Un gospodar îsi vântura grâul de pleava. În vreme ce grauntele îi cadeau la picioare, pleava zbura dusa de vânt. Si pleava batjocorea grauntele ce cadeau: „Ce inertie în voi, ce lipsa de entuziasm! Pe voi va cheama pamântul, noi însa zburam!” (Lucian Blaga)

Dupa ce apune soarele orice licurici crede ca el e loctiitorul. (L. Blaga)

Marimea nu se sfiieste sa mearga cu putinatatea. Mediocritatea se tine deoparte. (Tagore)

Orice putere excesiva piere prin însasi excesul ei. (V. Mitrea)

Cel mai mare rau pe care-l poate face oamenilor soarta este de a-i face slabi în resurse si ambitiosi. (Vauvenargues)

Pentru-a cânta, / Privighetoarea/ Deschide doar un cioc micut. (Yosa Buson)

Retragere, împrastiere, înstrainare

“Noaptea va trece, se vor ivi zorile frumoase, va rasari soarele si vor râde lotusii”. Pe când se gândea astfel o albina într-o floare de lotus, o, ce nenorocire! un elefant calca pe ea. (Appaya Diksita)

Batrânetea sta amenintatoare ca o tigroaica, bolile se napustesc asupra corpului ca niste dusmani, viata se scurge ca apa dintr-un ulcior spart; si totusi lumea savârseste fapte rele; iata ceva ciudat! (Bhartrhari)

Corpul îi este gârbovit, mersul sovaielnic, dintii au cazut vederea se stinge, surzenia creste…, ai sai nu (mai) dau atentie vorbelor sale, sotia nu-l (mai) asculta: Vai de omul care îmbatrâneste! Chiar si fiul sau se poarta dusmanos cu el! (Bhartrhari)

Când cineva aude ca s-a furat un lucru neînsemnat din casa vecinului, el pune o paza în locuinta sa proprie; asa se obisnuieste. Dar de ce nu se teme lumea de zeul mortii, care zilnic rapeste oameni când dintr-o casa când din alta? (Cilhana)

Nimeni nu stie ce i se va întâmpla mâine cutaruia sau cutaruia; de aceea cel cu minte sa-si faca treburile înca azi. (Carngadharapaddati)

Înca înainte ca (omul) sa-si fi luat plata pentru cele înfaptuite, în timp ce mai este ocupat cu ceea ce înca nu este facut si în timp ce-si cauta de treburi pe câmp, în piata sau acasa, vine moartea si-l ia. (Mahabharata)

Asta s-a facut, asta ramâne de facut, asta iarasi s-a facut pe jumatate: în timp ce omul este preocupat astfel, vine moartea si îl ia. (Mahabharata)

Înainte de a ne fi pus la cale treburile, ne rapeste moartea. (Mahabharata)

Ce trebuie facut mâine, fa azi; si ceea ce trebuie facut dupa-amiaza fa-o dimineata; caci moartea nu se uita daca ai terminat treaba sau nu. (Mahabharata)

Ca si cum cineva ar sta în drum si ar grai catre o caravana în trecere: “Si eu am sa va ajung din urma”; tot astfel este sigur (pentru noi) drumul pe care au mers înaintea noastra parintii si stramosii nostri. Cum ar putea sa jeleasca cineva ca-l urmeaza, de vreme ce nu poate evitat? (Ramayana)

Ei, Batrânete, chiar daca nu ai aduce nici un neajuns, venirea ta tot reprezinta un necaz destul de mare! (Cecilius)

Urmarindu-ne în fuga, nu demult copii, nu demult tineri, pe negândite ne-a ajuns din urma (batrânetea). (Cicero)

Batrânetea este o mutilare a corpului, care ramâne întreg: toate le are si la toate lipseste ceva. (Democritus)

Nimeni sa nu judece pe cineva ca-i fericit, înainte de a-l vedea sfârsind bine; caci numai pe cel mort îl poti lauda fara a gresi. (Dionysius)

Moartea, exilul si tot ce pare înfricosator sa-ti fie în fiecare zi înaintea ochilor; dar mai ales moartea; si atunci nu vei (mai) avea niciodata gânduri neînsemnate, nici nu vei dori prea tare ceva. (Epictetus)

Nu exista muritor care sa fie sigur ca va mai trai a doua zi. (Euripides)

Sa-ti închipui ca fiecare zi ce-ti rasare este ultima. (Horatius)

Cine stie daca zeii de sus vor adauga la totalul de azi, ziua de mâine! (Horatius)

Nu te purta ca si cum ai avea de trait zece mii de ani. Moartea pluteste deasupra capului tau. Asadar, cât mai traiesti si pâna poti, fii om de bine. – sarcinile vietii morale sunt atât de mari si viata atât de scurta, încât nu trebuie risipit timpul pe care-l avem la dispozitie. (Marcus – Aurelius)

Omule, ai fost cetatean în aceasta cetate mare; ce-ti pasa daca cinci ani sau trei? caci, dupa lege fiecare are o parte egala. Si atunci ce-i de mirare(ca te concediaza din cetate nu vreun tiran sau vreun judecator nedrept, ci natura care te-a introdus? La fel ca si cum l-ar concedia de pe scena pe un actor cârmuitorul care l-a adus. – “Dar n-am jucat toate cele cinci acte, ci numai trei”. – Asa-i; însa în viata cele trei acte sunt întreaga piesa. Caci sfârsitul îl hotaraste acela care a fost cauza alcatuirii tale, iar acum este cauza desfacerii, tu însa nu esti cauza nici uneia din ele. Pleaca, deci binevoitor; caci si cel care te concediaza este binevoitor. (Marcus Aurelius)

Trebuie sa ne grabim nu numai fiindca ne apropiem tot mai mult de moarte, ci si din pricina ca putinta de a întelege si de a urmari lucrurile înceteaza devreme. (Marcus Aurelius)

Toate sunt efemere, moarte demult. Unii mai sunt pomeniti câtva timp, altii au devenit legendari, altii iarasi au încetat de a mai exista si-n legende. (Marcus Aurelius)

Cu ce sa comparam/ A noastra viata-n lume?/ Cu barca ce plecat-a/ În zori si-n urma/ Nu lasa nici o dâra. (Manzei)

Cazut-am pe gânduri în atelierul unui olar. – Îl vedeam apasând pe pedala. Si pregatind cu miscari iuti pentru toarta si gâtul unui vas: picioare de cersetori, cranii de – împarati. (Omar Khayyam)

Adu-ti aminte ca esti muritor. (Phocylides)

Cei care sunt într-adevar filozofi, se deprind cu gândul mortii, si aceasta îi înspaimânta mai putin decât pe ceilalti oameni. (Plato)

Ca o piesa de teatru, asa este viata: nu intereseaza cât de mult a tinut, ci cât de frumos s-a desfasurat. (Seneca)

Nimic nu-ti va ajuta atât de mult sa fii moderat în toate lucrurile ca frecventa meditatie asupra scurtimii vietii si asupra nesigurantei acesteia; în tot ce faci, gândeste-te la moarte. (Seneca)

Oare nu vei avea grija mai degraba sa arati tuturor ca se cauta lucruri de prisos cu mare pierdere de timp si ca multi si-au petrecut viata adunând mijloace de trai ?…caci ei nu traiesc, ci numai au de gând sa traiasca. Pe toate le amâna. (Seneca)

Noi nu voim sa traim, nici sa murim: ne stapâneste dezgustul de viata si frica de moarte. (Seneca)

O parte din timp ne este rapita, alta ne este sustrasa, alta se scurge. Dar cea mai urâta pierdere este aceea datorita neglijentei. Si daca vei voi sa bagi de seama vei vedea ca cea mai mare parte a vietii noastre o pierdem facând ce nu trebuie, o mare parte nefacând nimic, întreaga viata, facând altceva. (Seneca)

Nu este sigur în ce loc te asteapta moartea: de aceea asteapt-o tu pe ea în orice loc. (Seneca)

Gresesti, daca crezi ca numai pe mare limita dintre moarte si viata este foarte redusa: în orice loc intervalul este deopotriva de îngust. (Este adevarat ca) moartea nu se arata pretutindeni atât de aproape: (dar) ea este pretutindeni (tot) atât de aproape. (Seneca)

Noi murim în fiecare zi, caci în fiecare zi (ni) se ia o parte a vietii; chiar când crestem, viata descreste. (Seneca)

Om fiind, sa nu spui niciodata ce va fi mâine; iar când vezi pe cineva ca-i fericit, sa nu determini cât timp va fi asa. Caci zborul unei muste nu este atât de iute ca schimbarea în contrar. (Simonides)

Fiecare clipa a vietii este un pas catre moarte. (Corneille)

Cel care asteapta moartea moare de doua ori. (Bulwer Lytton)

Cei care sunt înmormântati aici graiesc astfel catre tineri si batrâni: “Ce sunteti voi acum, asta am fost noi; ce suntem noi acum, asta veti fi voi”. (Freidank)

Saloanele mint, mormintele sunt sincere. Dar vai! mortii, acesti reci povestitori ai istoriei, vorbesc în zadar multimii furioase care nu întelege decât limbajul patimii dezlantuite. (Heinrich Heine)

Moartea are gustul de tarâna iar spaima, gustul de venin. (José Gorostiza)

Un lucru îl putem vedea clar si plastic numai daca are umbre si penumbre: moartea este umbra care da plasticitate vietii. (Lucian Blaga)

Ce orizonturi se deschid în fata celui care, în sfârsit, s-a hotarât, în mod serios, sa moara! (Milán Furst)

Cel care i-ar învata pe oameni sa moara, i-ar învata sa traiasca. (Montaigne)

Tragedia vârstei nu e de a fi batrân, ci de a ramâne tânar. (Oscar Wilde)

Iute se apropie moartea de om; lui nu-i este dat nici un ragaz; ea îl doboara în mijlocul carierei, îl smulge în plina viata. Pregatit sau nu sa mearga, el trebuie sa stea înaintea Judecatorului sau! (Schiller)

Pasul dintre timp si vesnicie este scurt, dar teribil. (Scott)

Împresurat de-activitati/ Ce nu pot astepta/ uitasem ca ar trebui/ Sa mai si mor. (Tadeusz Rózewicz)

Merit


Mila, compatimire


Mânie


Moderatie – exagerare


Modestie, mândrie – orgoliu, trufie, vanitate, îngâmfare


Morala


Multumire – nemultumire


Munca, efort, creatie, actiune – lene


Naivitate


Noblete – josnicie


Noroc – nenoroc


Obiectivitate – subiectivitate


Obisnuinta, deprindere


Om, omenire


Opinie


Optimism – Pesimism


Pace – razboi


Pasiune


Patrie, popor


Pedeapsa

Pocainta

Remuscare lasata de faptele de rusine este mântuirea vietii. – remuscarea poate constitui în anumite momente o forta de orientare a vietii morale. (Democrit)

O constiinta împacata nu tine seama de minciunile zvonului. (Ovidius)

Constiinta valoreaza cât o mie de martori. (Quintilianus)

Uitarea nu te scapa de pacate. (Seyfoddin Mohammad Ferghani)

Caracteristica vinovatilor este nelinistea. (Seneca)

Nu este nici lipsit de întelepciune, nici marginit, acela care se ridica dupa ce a cazut în greseala, în loc sa staruie în ea. (Sofocle)

Sa-ti pese mai mult de constiinta (ta) decât de parerea (altora). (Syrus)

O constiinta rea este adesea în siguranta, dar niciodata linistita. (Syrus)

Cine a savârsit o fapta rea si se caieste, este iertat de acel pacat; caci el este purificat prin faptul ca înceteaza, zicându-si: “Nu voi mai face asa…” (Manu)

Cunoasterea greselilor e începutul salvarii. (Epicur)

E nebunie a te-ndaratnici-n greseli. (Eschil)

Oamenii de seama sunt totdeauna proprii lor critici. (Balzac)

Prin recunoasterea greselii, spiritele barbatesti se înalta si se întaresc. (Goethe)

Este una din tristetile umane cele mai adânci sa avem în trecutul nostru nedreptati ale caror drumuri sunt, pentru a spune adevarul, toate barate în urma noastra, pe ale caror victime nu mai este cu putinta sa le regasim, sa le ajutam, sa le ridicam sau sa le consolam. (Maeterlinck)

Multi oameni cred ca marturisirea defectelor lor îi scuteste de obligatia de a le îndrepta. (Marie von Ebner-Eschenbach)

O adevarata cainta este cea mai buna doctorie contra bolilor sufletului. (Miguel de Cervantes)

Prejudecata


Prevedere


Prietenie


Primejdie, încercari

Profunzime – aparenta


Putere – slabiciune


Rabdare, perseverenta


Recunostinta – ingratitudine


Religie, superstitie


Renuntare, resemnare


Respect, stima – dispret, insulta, calomnie

Retragere, împrastiere, înstrainare

Alergam dupa fericire pâna departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape. (Horatiu)

Vederea mintii începe sa devina agera, atunci când aceea a ochilor cauta sa-si înceteze activitatea. (Plato)

Trebuie sa alegem un loc sanatos nu numai pentru corp, ci si pentru moravurile noastre. (Seneca)

Nimic nu foloseste atâta ca linistea si conversatia, cât mai putina cu altii si cât mai multa cu sine însusi. (Seneca)

Ce foloseste linistea unei regiuni întregi daca pasiunile sunt zgomotoase. (Seneca)

Pentru aceasta m-am ascuns si am închis usile, ca sa pot fi de folos la mai multi. (Seneca)

Un exilat nu mai are prieteni si aceasta nenorocire este mai cumplita decât exilul însusi. (Theognis)

De ce închizi pe jumatate ochii, în joaca, si ne arunci priviri încete? Înceteaza, înceteaza; zadarnica ti-i osteneala. Acum suntem altii. Tineretea s-a dus. Nazuinta noastra e padurea. Ratacirea a disparut. Noi privim reteaua magica a lumii ca pe un lucru de nimic. (Bhartrhari)

Pentru cei cu suflet nobil pamântul întreg este familia lor. (Pancatantra)

Tine gura închisa si astupa usa privirii si a sunetului si cât timp vei trai nu vei avea nici o neplacere. Dar deschide-ti gura sau fii prea curios si vei fi toata viata în tulburari. (Lao-Tze)

Trei mutari fac cât un incendiu. (Benjamin Franklin)

Cel ce-si schimba locul fara a-si schimba si obiceiurile nu-si va îmbunatati niciodata conditia. (Francisco de Quevedo)

Orice sociabilitate asterne drumul spre desconsideratie. (Gracian)

A fi adult înseamna a fi singur. (Jean Rostand)

O, singuratate fericita! O, singura fericire! (La Lubbock)

Timpul, când sufletul omenesc are mai multa nevoie de împrejurari favorabile si de liniste înauntru, timpul sau cel mai critic, este când se retrage si se-nchide în sine pentru ca sa treaca prin mari schimbari. Omida niciodata nu moare asa usor ca atunci când – în crisalida – este pe cale de a face aripi. (Lucian Blaga)

Pacea adevarata si adânca a inimii si linistea sufleteasca desavârsita, acest bun pamântesc suprem, dupa sanatate, se poate gasi numai în singuratate si ca dispozitie durabila numai în izolarea cea mai adânca. (Schopenhauer)

Este o mare nebunie sa pierzi înauntru pentru a câstiga în afara, adica sa renunti complet sau în mare parte la liniste, timp liber si neatârnare, în schimbul stralucirii, rangului, pompei, titlului si onoarei. (Schopenhauer)

Rusine


Sacrificiu, jertfa


Scop – mijloc


Sensibilitate, emotivitate


Sfat


Sinceritate – ipocrizie


Soarta, destin


Speranta, nadejde – desperare, deznadejde


Spirit, ironie


Stapânire de sine


Stiinta – ignoranta


Succes, victorie

Suferinta – rabdare

Multi si-au marit nenorocirea din cauza ca n-au stiut s-o suporte. Mai mult decât întâmplarea sau norocul, le-a fost potrivnic (propriul) lor caracter. (Accius)

E util sa devii întelept prin durere. (Aeschylus)

Cei nefericiti se mângâie când vad pe altii suferind mai mult decât ei. (Aesopus)

Omul sa se gândeasca mereu la toate cele omenesti. (Cicero)

Nu exista durere, pe care timpul sa n-o micsoreze si sa o atenueze. (Cicero)

Anticiparea nenorocirilor viitoare atenueaza sosirea lor, caci le vedem cu mult înainte de a veni. (Cicero)

Mereu ma gândeam la nenorociri posibile, înfatisându-mi în minte fie pribegia departe de tara mea, fie o moarte prematura, sau alte nenorociri, pentru ca, în caz ca mi s-ar întâmpla ceva din cele ce presupuneam, sa nu ma consume mai tare durerea abatuta pe neasteptate. (dupa Cicero)

Facem viata si mai mizerabila deplângând-o. (Cicero)

Dascalul nebunilor nu este cuvântul, ci nenorocirea. (Democrit)

Este maret sa te gândesti la datoria ta chiar atunci când esti nenorocit. Maxima aceasta are caracterul unei recomandari facute tuturor acelora care, în nenorocire, sunt înclinati a reactiona prin instincte, nu prin constiinta si puterea lor morala. (Democrit)

Fixeaza-ti în minte o regula si un ideal de purtare carora sa te conformezi riguros, atât în singuratate, cât si între oameni. (Epictet)

Adu-ti aminte ca esti un actor într-o drama care-i asa cum vrea cel care te instruieste în ea: scurta sau lunga. Daca el vrea ca tu sa joci rolul unui cersetor, cauta sa-l joci bine si pe acesta; tot astfel daca el vrea sa fii în rolul unui infirm, al unui dregator sau al unui simplu particular. Caci datoria ta este aceasta: sa joci bine rolul ce ti s-a dat; alegerea rolului apartine altuia. (Epictetus)

Nu cere sa se întâmple lucrurile dupa cum vrei, ci voieste-le asa cu se întâmpla; si-ti va merge bine. (Epictetus)

Nici un muritor nu trece prin viata neatins, fara sa plateasca. (Eschil)

Nu slabi frânele, când îti merge bine; iar în restriste tine-te de speranta înteleapta. (Euripides)

Suferinta îi reda prostului bunul simt. (Hesiod)

De obicei nenorocirea da pe fata caracterul, iar fericirea îl ascunde. (Horatius)

Daca poti suporta totul, atunci si trebuie! (Iuvenalis)

De aceea mai ales trebuie observat omul în primejdii pline de risc si de cunoscut în restriste cine e. Caci abia atunci scoate el din fundul sufletului vorbe adevarate; masca este îndepartata si ramâne numai realitatea. (Lucretius)

Sa-ti spui dis-de-dimineata: voi întâlni un indiscret, un neobrazat, un invidios, un egoist. (Marc Aureliu)

Nu da cu piciorul în cel nefericit, caci soarta este comuna (tuturor). (Menander)

M-am învatat minte uitându-ma la nenorocirile altora. (Menander)

Învata compatimirea din (propria) patimire. (Philemon)

Sa ne multumim cu ce avem, fara a face comparatii; niciodata nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia. (Seneca)

Trebuie sa ne gândim la toate si sa ne întarim sufletul împotriva celor ce s-ar putea întâmpla. (Seneca)

Ce multe lucruri neasteptate au venit! Ce multe lucruri asteptate nu s-au ivit niciodata! (Seneca)

Înteleptul, atent si aparat împotriva oricarui atac, nu da înapoi în fata atacului saraciei, al jalei, al infamiei, sau al durerii. (Seneca)

Nu trebuie sa revolte ne nimic din toate acestea. Am intrat într-o lume în care trebuie sa traim dupa aceste legi. (Seneca)

Toate, din pricina carora gemem, de care ne îngrozim, sunt tributuri ale vietii. (Seneca)

În felul acesta îsi va desfasura înteleptul virtutea: daca-i va fi îngaduit, în bogatie, daca nu, în saracie; daca va putea, în patrie, daca nu, în exil; daca va putea ca comandant, daca nu, ca soldat; daca va putea, voinic, daca nu, slab. Orice soarta va avea, el va face din ea ceva memorabil. (Seneca)

Niciodata cel desavârsit si care a dobândit virtutea nu blestema soarta. Niciodata el nu primeste posomorât întâmplarile. (Seneca)

Dupa cum cei care calatoresc pe mare pe timp frumos au pregatite si cele necesare pentru caz de furtuna, tot asa cei chibzuiti îsi pregatesc în prosperitate masurile pentru caz de nenorocire. (Socrates)

Toate sunt bune la timpul lor. (Sophocles)

Nenorocirea îl gaseste în cele din urma pe acela pe lânga care a trecut adesea. (Syrus)

Unde simte cineva durere, acolo îsi are îndreptat si gândul. (Stobaeus)

Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus)

Toti trebuie sa se gândeasca, tocmai atunci când le merge mai bine, cum sa suporte rastristea. Cel care se întoarce dintr-o calatorie sa se gândeasca mereu la primejdii: la paguba, la vreo greseala a fiului, la moartea sotiei, la boala fiicei; ca aceste nenorociri sunt comune tuturor, ca nu cumva vreuna din ele sa constituie o surpriza pentru sufletul sau; iar tot ce se întâmpla împotriva asteptarii s-o socoata un câstig. (Terentius)

Când ajunge într-o situatae grea, omul neîntelept acuza destinul, fara sa-si recunoasca pacatul. (Hitopadeca)

Îndata dupa o nenorocire, si o bucurie de tot mica ne apare însemnata. (Kusumadeva)

Ce povara este prea grea pentru cei în stare s-o duca? Ce e departe pentru cei energici? Care tara e straina pentru cei învatati? Cine-i dusmanos fata de acela care-i vorbeste cu prietenie? (Pancatantra)

Si mintea poate fi lovita de destin! (Pancatantra)

Pe lumea aceasta fericirea nu se dobândeste usor, daca nu se expune corpul la suferinta. (Pancatantra)

Prostul, care plânge pentru lucruri care nu sunt de plâns pe lumea aceasta, adauga o noua suferinta peste suferinta sa si îndura doua rele. (Pancatantra)

Întristarea distruge mintea; întristarea distruge învatatura: întristarea distruge rezistenta: nu exista ratacire la fel ca întristarea! (Ramayana)

Sa nu ne lasam prada descurajarii. Descurajarea este otrava cea mai puternica. Ea ucide pe cel neîntelept, ca un sarpe furios pe un copil fara minte. (Ramayana)

Oamenii îsi creeaza multe pricini de suferinta ca sa evite suferinta; din dorinta de a dobândi fericirea, ei îsi distrug fara chibzuinta fericirea, ca si cum ar fi proprii lor dusmani. (Santideva)

Rautatea calculata este cea mai ascutita dintre toate rautatile. (Balzac)

Evenimentele nu sunt niciodata absolute; rezultatele lor depind numai si numai de indivizi: nenorocirea este o treapta în sus pentru crestin, o comoara pentru omul dibaci, iar pentru cei slabi o prapastie. (Balzac)

Oamenii cumsecade nu pier niciodata daca au destula rabdare. (Balzac)

Tot ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi. (Balcescu)

Ciudata-i firea omeneasca. Cu cât avem mai putina înclinatie spre martiraj, cu atât o solicitam celor din jur. (Boleslav Prus)

Cauta mai bine sa te învingi pe tine decât soarta si sa-ti schimbi mai degraba dorintele decât ordinea lumii. (Descartes)

Nenorocirea este cel mai bun dascal; îsi are metoda ei proprie, dar gres nu da. (Eminescu)

Greutatile se înmultesc când ne apropiem de tinta. (Goethe)

În neputinta, omul îsi descopera adevarata forta. (J. Wassermann)

Nenorocirea deschide sufletul la lumini pe care prosperitatea nu le distinge. (Lacordaire)

Fiindca sanatatea si bogatia iau oamenilor experienta nenorocirii, ele le inspira nesimtire fata de semenii lor; pe când cei împovarati de propria lor mizerie intra mai mult, prin comparatie, în aceea a altuia. (La Bruyere)

Cine n-a suferit niciodata (din pricina) mizeriei, nu stie sa compatimeasca. (Oxenstierna)

Compatimirea este o virtute care nu se capata decât prin experienta; rareori o gasim la cei care nu cunosc ce-i restristea. (Oxenstierna)

Nenorocirii îi place surpriza; ea se apropie rareori de acela care se pregateste s-o primeasca. (Oxenstierna)

Viata aspra, transformata în obisnuinta, înmulteste senzatiile placute; viata molesitoare pregateste o multime de neplaceri…, nu exista pat tare pentru cine adoarme de îndata ce se culca. (Rousseau)

Omul care n-ar cunoaste durerea, nu ar cunoaste nici înduiosarea omeniei, nici gingasia compatimirii. (Rousseau)

Cel care nu are rabdare, nu are nici o filozofie. (Saadi)

Daca vrei sa te mângâi, gândeste-te la toate relele de care esti crutat. (Saadi)

Înca n-am vazut sfârsind fericit cineva, asupra caruia zeii revarsau darurile lor cu mâini mereu pline. (Schiller)

Noi nu stim, în zilele noastre bune ce nenorocire ne pregateste destinul tocmai acum: boala, prigoana, saracie, mutilare, orbire, nebunie, moarte samd. (Schopenhauer)

Mângâierea celor nenorociti este sa aiba tovarasi de suferinta. (Spinoza)

Putine nenorociri sunt fara scapare; disperarea este mai înselatoare decât speranta. (Vauvenargues)

Bucuria si durerea masoara rau orele; prima le face secunde, cealalta secole. (Victor Hugo)

N-am nimic de oferit decât sânge, munca lacrimi si sudoare. (Sir Winston Churchil)

Talent, geniu


Timpul
Viata întreaga pare prea scurta celor ce fac binele, dar pentru cei ce fac rau o singura noapte înseamna un timp nesfârsit. (Lucian)

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)

Daca timpul pentru altii înseamna bani, pentru noi are un pret incalculabil. (Goce Delcev)

Ce osteneala este aceea de a sapa o fântâna când arde casa? (Bhartrhari)

Timpul consuma rodul oricarei actiuni care nu-i îndeplinita îndata. (Pancatantra)

De cele mai multe ori remediul unui lucru neplacut este amânarea. (Somadeva)

Batrânului nu-i sade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tineretii. (Ovidus)

Felul cum întrebuintam timpul liber ne tradeaza caracterul. (Plinius)

Pentru sufletul care doreste (cu nerabdare), nimic nu se face destul de repede. (Sallustius)

Socoteste fiecare zi o viata. (Seneca)

Oricare ar fi durata timpului, stiinta întrebuintarii lui îl va face lung. (Seneca)

Îti petreci cea mai mare parte a vietii facând ce nu trebuie, iar o buna parte a ei, nefacând nimic, toata viata te-ai preocupat de cu totul altceva decât ceea ce ar fi trebuit. (Seneca)

Adesea din cauza deliberarii dispare prilejul. (Syrus)

Un minut de îndoiala face cât o vesnicie de suferinta. (Balzac)

Pierderea vremii bune este maica si samânta vremii rele. (Cantemir)

Zabava aduce pierdere, amânarea, pericol. (Erasmus)

A alege momentul înseamna a câstiga timp. (Francis Bacon)

Cei care îsi întrebuinteaza rau timpul sunt cei dintâi care se plâng de scurtimea lui. (La Bruyere)

Care ti-e datoria? Cerinta zilei. Pentru a atinge tintele cele mai înalte si cele mai grele ale vietii, trebuie sa te apropii de ele prin împlinirea scrupuloasa a sarcinii tale cotidiene. (Goethe)

Nimic nu este mai de pretuit decât valoarea zilei. (Goethe)

Putini oameni stiu sa fie batrâni. (La Rochefoucauld)

Oamenii care nu au niciodata timp lucreaza cel mai putin. – împrastierea este dusmana actiunii. (Lichtenberg)

Nu este lucru întelept sa spui: “voi trai”; viata de mâine este prea târzie – traieste azi. (Martialis)

Pierderea de timp este cea mai ireparabila si tocmai ea este aceea care pricinuieste cea mai putina neliniste. (Oxenstierna)

Împrejurarea este foarte importanta în actiunile omenesti, astfel încât ceea ce ar fi cel mai bine de facut acum, mâine (din cauza schimbarii timpului) ar fi poate zadarnic si rau. (Oxenstierna)

Ceea ce n-a avut loc niciodata, poate avea loc mâine. (Maeterlinck)

Mereu ne gândim cum vom trai si niciodata nu traim în prezent. (Manilius)

Când îti propui un scop, timpul, în loc sa creasca, scade. (Rivarol)

Pentru multi, viitorul visat nu este adesea, decât reîntoarcerea la un trecut idealizat. (Robertson Davies)

Ceea ce vrem sa facem, s-o facem atunci când vrem; pentru ca acest “vrem” se schimba si are scaderi si amânari. (Shakespeare)

O singura clipa poate schimba totul. (Wieland)

Tinerete – batrânete


Umanitate, solidaritate, singuratate


Universalitate

Virtute – viciu, patimi

Fata este brazdata de zbârcituri, capul este însemnat cu peri albi, membrele slabesc; numai dorinta ramâne tânara. (Bhartrhari)

De obicei însusirile bune sau rele se ivesc din relatiile (noastre). (Bhartrhari)

Ajutorul (dat pe) ascuns, cinstirea oaspetelui strain, tacerea binelui facut, povestirea în public a binelui primit, modestia în fericire, vorbirea fara dispret despre altii, – cine oare a aratat celor alesi lucrul acesta greu, ca juruinta taisului de sabie? (Bhartrhari)

Vina ministrului se rasfrânge asupra regelui, pacatul sotului asupra sotiei; tot astfel pentru fapta rea a discipolului plateste sigur învatatorul. (Bohtlingk)

Mustele cauta o rana, albinele flori, oamenii buni calitati, cei de pe treapta cea mai de jos defecte. (Canakya)

Dupa cum cu multa osteneala este ridicata o stânca pe un munte, dar cu usurinta se pravale în jos, tot asa este si natura virtutii si a viciului.(Hitopadeca)

Biruie pe avar prin darnicie, pe cel mincinos prin adevar, pe cel crud prin îngaduinta, pe cel rau prin bunatate. (Mahabharata)

Poarta-te în asa fel în timpul zilei, încât sa poti dormi linistit noaptea. (Mahabharata)

Mai presus de realizarea tuturor dorintelor este renuntarea la ele. (Mahabharata)

Celui care îmbatrâneste îi îmbatrâneste parul; celui care îmbatrâneste îi îmbatrânesc dintii; ochii si urechile îi îmbatrânesc: numai dorinta ramâne (vesnic) tânara! (Pancatantra)

Gândurile serpilor, ale ticalosilor si ale acelora care fura avutul altuia nu se împlinesc totdeauna; asa se face ca mai dainuieste lumea aceasta. (Pancatantra)

Cine nu înlatura dusmanul si boala de îndata ce se ivesc, acela, chiar puternic fiind, este omorât de ei, de cum se întaresc. (Pancatantra)

Cel cu minte, chiar când este puternic, sa nu-si faca singur dusmani. Care-i omul cu mintea întreaga care sa înghita otrava fara motiv, spunându-si: “Am eu doctor”? (Pancatantra)

Florile de aur ale pamântului le culeg trei oameni: cel viteaz, cel învatat si cel care stie sa serveasca. (Pancatantra)

Caracterul nu se schimba prin povata; apa, cât de încalzita, tot se raceste din nou. (Pancatantra)

Marii întelepti liberati de patimi au numit înlaturarea dorintei “buna stare”. Dorinta nu înceteaza prin bogatii, dupa cum nici setea nu se potoleste prin adorarea focului. (Pancatantra)

Pâna si calugarul cersetor si gol, – care traieste singuratic, dupa ce si-a parasit casa, si care bea cu pumnul, este mânat pe lumea aceasta de dorinte. Iata un lucru ciudat. (Pancatantra)

Oricât de multe calitati ar avea cineva, ele se pierd în mijlocul unor oameni lipsiti de calitati. (Tantrakhyayika)

Pe omul lipsit de virtute eu îl socot ca mort, chiar daca traieste; pe când cel înzestrat cu virtute traieste mult timp chiar daca-i mort. (Vrddhacanakya)

Care-i învatatura cea mai necesara? “Înlaturarea uitarii”. (Antisthenes)

Cine crede ca va putea face rau celor din jurul sau fara sa sufere nimic, nu are minte. (Antiphon)

De vreme ce ai gasit cu cale sa bei vinul, trebuie sa sorbi si drojdia. (Aristophanes)

E mai puternic cel care îsi învinge poftele decât dusmanii: într-adevar, lucrul cel mai greu e sa te învingi pe tine. (Aristotel)

Cu cât un lucru este mai greu de facut, cu atât cere mai multa arta si virtute. (Aristotel)

Fericirea consta în fapte conforme întru totul cu virtutea, întelegând prin virtute virtutea absoluta, nu cea relativa. Virtutea absoluta este, dupa parerea noastra cea care tinde spre frumusete si cinste, iar cea relativa se refera la lucrurile necesare. (Aristotel)

Prefera mai degraba paguba decât un câstig imoral; caci aceea te va mâhni o singura data, pe când acesta totdeauna. (Chilo)

(Asa spunea cel mai mare dintre filosofi): Dupa cum este dispozitia sufleteasca a cuiva, asa este si omul; si dupa cum este omul, tot asa este si vorba lui; si faptele sunt la fel ca vorbele, iar viata este ca faptele. (Cicero)

Îndepartarea mintii de la simturi si abaterea gândirii de la rutina denota un spirit mare. (Cicero)

În toate timpurile mai putini au fost aceia care si-au învins dorintele decât aceia care au biruit ostiri dusmane. (Cicero)

O viata rea, nebuneasca, impudica si impura nu este o viata rea, ci o moarte lunga. (Democrit)

Chiar când esti singur nu vorbi si nu face nimic rau. Învata sa te rusinezi mai mult de tine decât de altii. (Democrit)

Natura si educatia sunt asemanatoare; caci educatia transforma pe om si, prin aceasta transformare, creeaza natura. Fixeaza astfel educatiei scopul cel mai înalt, acela de a schimba însasi firea omului supus actiunii ei. (Democrit)

Acela care se slujeste de încurajare si de cuvinte convingatoare, pentru a îndruma pe cineva pe caile virtutii, va izbuti mai bine decât acela care invoca legea si foloseste constrângerea. Caci este probabil ca acela care se fereste de a face o fapta nedreapta numai pentru ca legea îl opreste, o va savârsi în secret, în timp ce acela care a fost calauzit pe drumul datoriei sale prin convingere fu va face ceva rau, nici în secret nici pe fata. De aceea; omul care faptuieste binele cu întelegere si cunostinta de cauza va ramâne totdeauna hotarât si drept. (Democrit)

Celui bun nu-i pasa de dezaprobarea railor. (Democrit)

Dorintele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru (oricare) alt lucru. (Democrit)

Nu este cu putinta sa birui pe dusmanii din afara cetatii, înainte de a pedepsi pe cei dinlauntrul ei. (Demosthenes)

Dupa cum este îndeletnicirea fiecaruia, tot astfel este neaparat si felul sau de a gândi. (Demosthenes)

Un suflet bolnav vesnic greseste; el nu poate nici sa sufere nici sa rabde pâna la capat, si niciodata nu înceteaza de a dori. (Ennius)

Daca vrei sa devii bun, da-ti seama întâi ca esti rau. (Epictet)

Adu-ti aminte cum trebuie sa te porti la un ospat. Daca vine în dreptul tau ceva din ceea ce se serveste, întinde mâna si ia si tu modest. Trece pe dinaintea ta? Nu-l opri. Daca înca n-a sosit, nu-ti spori si mai mult dorinta, ci asteapta pâna va veni lânga tine. Tot asa sa te porti si când e vorba de copiii tai, de sotia ta, de demnitati, de avere; si (în felul acesta) vei fi odata un vrednic comesean al zeilor. Iar daca nu vei lua nimic din ceea ce ti se pune dinainte, ci îti vei întoarce privirea, atunci nu numai ca vei fi un bun comesean al zeilor, dar vei participa si la domnia lor. (Epictetus)

Acordati puteri depline celui mai virtuos om si veti vedea curând ca-si schimba felul de a fi. (Herodot)

Daca vei alunga natura cu furca, ea tot va reveni. (Horatiu)

Cine doreste se si teme. (Horatius)

Faptele rusinoase ale altora îndeparteaza adesea sufletele tinere de la vicii. (Horatius)

Singura si unica noblete este virtutea. (Iuvenalis)

Celor care abuzeaza de avantajele pe care li le-a dat natura le sunt potrivnice (însesi) succesele (lor). De pilda, când un om curajos prefera sa prade în loc sa lupte ca soldat; sau când cineva care-i puternic prefera sa jefuiasca în loc de-a ocroti; sau când cineva care-i frumos prefera sa comita adulter în loc sa se însoare; astfel de oameni tradeaza avantajele pe care le au de la natura. (Lycurgus)

Este ridicol sa nu fugi de rautatea ta – lucru ce se poate – si sa fugi de rautatea altora, lucru ce nu se poate! – este mai în puterea ta sa nu fii rau, decât sa împiedici rautatea altora. Cine renunta la rautatea lui, scade cu atât rautatea lumii. Îti este mai la îndemâna sa contribui la perfectionarea morala a omenirii începând cu tine însuti. (Marc Aureliu)

Este greu sa pui capat unei obisnuinte îndelungate într-un timp scurt. (Menander)

Ce-i ascuns, nu-i cunoscut, ce nu-i cunoscut, nu este dorit. (Ovidius)

Indiferent daca ne asteapta o soarta mai rea sau una mai buna, a actiona nedrept este întotdeauna o greseala si o rusine. (Platon)

Oriunde se afla dulcele, vei gasi si amarul. (Petronius)

Pythagora spunea ca în cetati intra mai întâi luxul, apoi îmbuibarea, apoi trufia, iar dupa aceea pierzarea. (Pythagoras)

Bogatia este o slaba ancora, gloria una si mai slaba; la fel corpul, dregatoriile, onorurile; toate acestea sunt slabe si fara putere. (Pythagoras)

Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prabusesc cele mai mari. (Sallustius)

Nu foloseste mult sa lepezi viciile tale, daca trebuie sa te lupti cu acele ale altora. (Seneca)

Exemplul bun se întoarce printr-un ocol la cel care-l da, dupa cum exemplele rele cad asupra autorilor, si nici o compatimire nu exista pentru aceia care sufera nedreptati, pe care facându-le, au aratat ca se pot întâmpla. (Seneca)

Nu exista viciu fara justificare, fiecare are un început modest si vrednic de îngaduinta. (Seneca)

Nici un merit nu ramâne ascuns, si faptul ca el ramâne nu-i nici o paguba pentru el. Va veni ziua care îl va da la iveala ascuns si înabusit de rautatea veacului sau. Cine se gândeste la contemporanii sai, s-a nascut pentru putini: vor veni dupa aceea multe mii de ani, multe mii de popoare: pe acestea sa le ai în vedere. (Seneca)

Nimeni nu greseste numai pentru el, ci raspândeste nebunia printre cei apropiati si o primeste la rândul sau de la ei . (Seneca)

Nu este nici o deosebire între a nu dori si a avea. (Seneca)

Dezordinea se va potoli prin disciplina si frica, niciodata de la sine. (Seneca)

Daca vrei sa fii fericit, roaga pe zei sa nu ti se realizeze ceva din cele dorite. (Seneca)

Nimic nu pretuim mai mult decât binefacerea, cât timp o cautam; nimic mai putin, dupa ce am primit-o. (Seneca)

Cu cât ai mai multa putere, cu atât trebuie sa abuzezi mai putin de ea. (Seneca)

Betia nu-i altceva decât o nebunie voluntara. (Seneca)

Prefer sa nu izbândesc într-o actiune onorabila, decât sa reusesc într-un mod rusinos. (Sophocles)

Cine traieste numai pentru el, cu drept cuvânt este mort pentru altii. (Syrus)

Orice viciu are totdeauna scuza sa. (Syrus)

Banuiala este pentru omul onest o jignire tacuta. (Syrus)

Cine vrea sa faca rau, gaseste totdeauna motiv. (Syrus)

Natura slabiciunii omenesti face ca remediul sa lucreze mai încet decât raul. (Tacitus)

Homo sum: humani nihil a me alienum puto. Om sunt si nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain. (Terentiu)

De la cei buni vei învata lucruri bune; daca însa te vei amesteca cu cei rai, vei pierde si mintea pe care o ai. (Theognis)

Unii îsi ascund viciile prin bogatie, iar altii virtutile prin funesta saracie. (Theognis)

Multi îsi ascund caracterul fals si viclean, adaptându-se dupa împrejurari. Dar întotdeauna timpul scoate la iveala caracterul fiecaruia. (Theognis)

Dorinta grozava a fiecaruia devine o divinitate pentru el. (Vergilius)

Virtutea nu este facuta sa stea singura. Cel care o practica va avea vecini. (Confucius)

Exista, oare, vreun cuvânt care poate fi luat drept regula de comportare pentru întreaga viata? Dascalul spune: Nu este oare reciprocitatea acest cuvânt? Ceea ce nu-ti doresti sa ti se faca, nu fa nici tu altuia. (Confucius)

În lumea întreaga – în vazduh, pe întinsul apelor, în vagaunile muntilor – nu exista un loc unde sa te poti elibera de raul pe care l-ai facut. Nu exista pârjol care sa poata fi comparat cu pasiunea, dezordine egala cu ura, nenorocire mai mare decât viata celui egoist si nici fericire superioara linistii sufletesti. Laudele si defaimarile nu-i ating pe învatati. (Dhammapada)

Mai presus de orice lucru, nu fii nepasator. Nepasarea este dusmanul tuturor virtutilor. (Fo-sho-hing-tsan-king)

Pe sotia altuia, priveste-o ca pe o mama, de bunul altuia nu te apropia ca de foc; cinsteste-i pe toti, ca pe parintii tai; aceasta se numeste egalitate. (Nagarjuna)

De-i prietenul necredincios, dispretuieste-l ca pe un dusman. Respecta vrajmasul statornic; Priveste otrava lecuitoare ca pe un antidot, iar dulceturile rele considera-le otet omorâtor. (Omar Khayyam)

Mireasma unui pom în floare se face simtita pâna departe, ca si balsamul unei fapte cucernice. (Upanishade)

Gândind tot mereu „aceasta este a mea”, „eu”, ne prindem noi însine ca o pasare în lat. (Upanishade)

Prea adesea ironia nu-i decât o forma a lipsei de inteligenta. (Oxenstierna)

Vointa omului este schimbatoare pâna în ultima clipa a vietii. (La Oxenstierna)

Este sfânt pe pamânt cel care a stiut sa se împrieteneasca cu sfintii. (Adam Mickievicz)

Adevarata valoare a omului se stabileste mai întâi, analizând în ce masura si în ce directie a reusit sa se elibereze de Eu. (Albert Einstein)

Politete: cea mai acceptabila forma a ipocriziei. (Ambrose Bierce)

Sa nu se încreada omul prea mult în victoria sa asupra naturii sale; pentru ca natura poate sta înmormântata mult timp si totusi sa reînvie, când se iveste prilejul sau ispita. (Bacon)

Cei care n-au nici o virtute invidiaza tocmai virtutea altora. (Bacon)

Inducerea în eroare este mijlocul sufletelor meschine de a iesi din încurcatura. (Balzac)

Poate ca una dintre cele mai mari bucurii simtite de sufletele meschine, de fiintele inferioare este sa pacaleasca sufletele alese, sa le prinda într-o cursa oarecare. (Balzac)

Dintre toate obiceiurile „lumii bune”, laudatul este perfidia cea mai dibace. (Balzac)

Obisnuinta – adica ceva mai stupid ca lenea – ne face sa ramânem nemiscati în mlastina si sa ne împotmolim tot mai mult. (Balzac)

Parvenitul se târaste de-a busilea în fata celor ce-i pot fi de folos si este obraznic cu cei de care nu mai are nevoie. Aidoma paiatei dintr-un balet, pare marchiz daca-i privesti din spate, dar este badaran daca-l privesti din fata. (Balzac)

Nu gresim decât prin ceea ce am lasat sa fie slab în sufletul nostru. (Balzac)

Oamenii cinstiti sunt „lipsiti de tact”, n-au nici o masura a binelui, deoarece pentru ei totul este fara ocolisuri, fara gânduri ascunse. (Balzac)

Orice smecherie, orice înselaciune este descoperita si în cele din urma aduce paguba; orice situatie este mai putin primejdioasa, daca omul se situeaza pe terenul sinceritatii. (Balzac)

Indiferent daca-ti lezeaza sau îti favorizeaza interesul, legea generala trebuie respectata, fara discutie. (Balzac)

Multi oameni prefacuti îsi pun prostia la adapost prin obraznicie; repede-i si tu, si o sa se întâmple cu ei ceea ce se întâmpla balonului împuns cu acul. (Balzac)

Interesele dezbina oamenii, dar viciosii se înteleg mereu între ei. (Balzac)

Invidia dezleaga limbile, dupa cum admiratia le amuteste. (Balzac)

Ordinea morala are legile ei, legi nemiloase si esti totdeauna pedepsit daca le nesocotesti. (Balzac)

Viciile sunt ca animalele care se îngrasa pâna ce sunt bune pentru abator. (Ben Jonson)

Nu se poate excela în lumea aceasta fara a trai o viata morala. (David Starr Jordan)

Invidia… Sentiment pe care nici prietenia nu-l stinge întotdeauna. Nimic nu-i mai greu de iertat decât meritele altuia. (D. Diderot)

Viclenia e un semn de slabiciune, caci mintea omeneasca veritabila sta în raport direct cu capacitatea de a pricepe în mod dezinteresat un adevar. Învingatorul momentan nu este totdeauna cel definitiv. (Eminescu)

Poti, oare, iubi pe cineva când te urasti pe tine însuti? Poti, oare, trai în buna întelegere cu altii, când esti plictisit si obosit de propria ta existenta? Ar trebui sa fii mai nebun decât Nebunia însasi pentru a raspunde afirmativ la toate aceste întrebari. Caci daca îl scoti din societate, omul, departe de tot ce ar avea o legatura cu el, ar deveni îndata în proprii lui ochi un obiect de ura, de aversiune si oroare. (Erasmus)

Nerecunoscatorul scrie binele în apa si raul în piatra. (Felix Lope de Vega)

Eu sunt spiritul care vesnic neaga! (Goethe)

Exista o veche legenda despre un sfânt care a trebuit sa aleaga unul din cele sapte pacate capitale; l-a ales pe cel care i s-a parut cel mai putin grav, betia, si cu acesta a comis celelalte sapte pacate. (Hans Christian Andersen)

Nu exista tortura mai nemarginita pentru om ca propriile gânduri. (John Webster)

Fara îndatoriri, viata devine moale si lipsita de schelet: nu se mai poate tine dreapta. (Joubert)

La unii aroganta tine loc de maretie, neomenia de fermitate si viclenia de spirit. (La Bruyere)

Pe masura ce favoarea si bunurile mari se retrag de la cineva, ele lasa sa se vada la el cusururile pe care le acopereau si care se gaseau la dânsul fara ca nimeni sa le observe. (La Bruyere)

Noi dam ajutor altora pentru a-i face sa ne dea si ei în împrejurari asemanatoare; si aceste servicii pe care le facem lor sunt, la drept vorbind un bine pe care ni-l facem noua însine în mod anticipat. (La Rochefoucauld)

Pasiunile sunt singurii oratori care conving totdeauna. (La Rochefoucauld)

Nimic nu-i atât de contagios ca exemplul, si noi nu facem niciodata un bine mare sau un rau mare, care sa nu produca altele la fel. Noi imitam actiunile bune datorita emulatiei, si pe cele rele din cauza rautatii naturii noastre, pe care rusinea o retinea prizoniera si pe care exemplul o pune în libertate. (La Rochefoucauld)

Fatarnicia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtutii. (La Rochefoucauld)

Cei mai multi oameni au, ca si plantele, proprietati ascunse, pe care întâmplarea face sa fie descoperite. (La Rochefoucauld)

Nimic nu îmbatrâneste mai iute ca binefacerile. (La Rochefoucauld)

Defectele spiritului cresc, când îmbatrânim, ca si acele ale fetei. (La Rochefoucauld)

Noi încercam sa ne facem o onoare din defectele pe care nu voim sa le îndreptam. (La Rochefoucauld)

Degeaba cauti pacea aiurea, daca n-o gasesti în tine însuti. (La Rochefoucauld)

Daca geometria s-ar opune pasiunilor si intereselor noastre tot atât de mult ca si morala, noi n-am contesta-o si calca-o nu mai putin, în ciuda tuturor demonstratiilor lui Euclid si ale lui Arhimede, pe care le-am trata de visari si le-am crede pline de judecati false. (Leibniz)

Te opui mai usor la început decât la sfârsit. (Leonardo Da Vinci)

Daca în tinerete cumperi ce nu-ti trebuie, când vei fi batrân este posibil sa fii nevoit sa vinzi lucruri de care cu greu te vei putea lipsi. (Lubbock)

Unele idei sunt atât de intim si de organic legate de spiritul nostru, încât ori de câte ori le-am „desfiinta”, ele cresc din ou ca ochii extirpati ai unui triton. (Lucian Blaga)

Pentru nimic nu cheltuim atâta energie si efort ca pentru lucrurile pentru care avem „o slabiciune”. (Lucian Blaga)

Nimeni n-ar vrea sa cada în credinta ca se va gasi pe urma cine sa-l ridice. (Machiavelli)

Si virtutea este o arta. De aceea are doua feluri de discipoli: cei care o practica si cei care o admira. (Marie von Ebner-Eschenbach)

Obisnuinta ne ascunde adevaratul aspect al lucrurilor. (Montaigne)

Oamenii îsi iubesc prea mult marginile, de aceea le vine atât de greu sa le depaseasca. (O. Densusianu-tatal)

Fatarnici, pentru ca ridica monumente profetilor si împodobesc mormintele dreptilor din vechime, dar persecuta pe dreptii care traiesc în timpul lor si se pregatesc sa ucida pe profeti. (Papini)

Lumea ne trateaza asa cum vrem sa fim tratati: urâm adevarul, ni se ascunde; vrem sa fim maguliti, suntem maguliti; ne place sa fim înselati, suntem înselati. (Pascal)

Cinstea si rusinea nu provin din nici o conditie; fa-ti datoria: în aceasta consta cinstea. (Pope)

Mai mult decât ideile, caracterul este acela care oglindeste omul. (R. Rolland)

Omul de lume este în întregime masca lui. Nefiind niciodata el însusi, este totdeauna strain de sine si se simte rau ori de câte ori este obligat sa coboare în el. Lucrul se explica prin faptul ca omul de lume nu este nimic si ca ceea ce pare este totul pentru el. (Rousseau)

Cu cât o greseala ne orbeste mai mult si este mai ademenitoare, cu atât este mai mare triumful adevarului. (Schiller)

Virtutea este ratiune devenita energie. (Schlegel)

Fii sincer fata de tine însuti …si atunci nu mai poti fi fals fata de cineva. (Shakespeare)

O, Dumnezeule! Sa puna oamenii un dusman în gura lor, ca sa le fure mintea! Sa ne transformam cu bucurie, chef, placere si aplauze în animale! (Shakespeare)

Pentru dureri neobisnuite, remedii neobisnuite. (Shakespeare)

Întelepciune, bunatate/ Celor abjecti le par abjecte;/ Gunoiul doar pe el se-accepta. (Shakespeare)

Virtutea nu consta în abtinerea de la viciu, ci în nedorirea lui. (Shaw)

Arata-mi toate greselile, ca de la om la om. Pot sa rezist la orice, exceptând lingusirea. (Shaw)

Alunga de la tine greseala si certurile duium; leaga-te de lucruri profunde si ramâi pe cel mai drept drum. (Zamahšari)

Raufacatorii se scuza totdeauna invocând crimele ale caror victime au fost ei întâi. (Wassermann)

Pasiunea este o febra a mintii care ne lasa istoviti. (William Pen)

Puterea nelimitata corupe pe posesor. (W. Pitt)

Vointa

Vorbarie – tacere

Secretele sunt bine ascunse numai daca au un singur paznic. (Abu Shakur)

Cuvântul rostit trebuie sa fie asemenea rubinului, mic, dar de mare pret. Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta, de îndata ce l-ai rostit, el te tine sub puterea lui. (Abu Shakur)

Pata pe care o lasa o singura minciuna nu poate fi stearsa de o suta de vorbe adevarate. (Abu Shakur)

Minciuna este caracteristica celor slabi. (Abolghassem Firdusi)

Cel care asculta bârfelile este mult mai vinovat decât cel care le raspândeste. (Al Fadl Ibn Sahl)

Sunt vorbe care vindeca sufletul bolnav. (Aeschilus)

Cel ce spune ce-i place aude ce-i displace. (Alceu)

Ce câstiga cei care mint? “ca nu sunt crezuti când spun adevarul”. (Aristoteles)

Cel care stie multe dar nu-si poate tine gura este asemenea unui copil cu un cutit în mâna. (Callimah)

Nu exista ceva mai urât decât a afirma înainte de a cunoaste. (Cicero)

Ce sa ascult vorbe, când vad fapte? (Cicero)

Fereste-te în conversatiile tale de a pomeni pe larg si fara masura de anumite fapte si primejdii ale tale; pentru ca, daca tie îti place sa pomenesti de primejdiile prin care ai trecut, nu tot asa le place si celorlalti sa asculte întâmplarile tale. (Epictetus)

Ce vrei sa-ti spun: minciuni agreabile sau adevaruri dure? Alege! (Euripides)

Pune o întrebare cuminte si vei auzi lucruri cuminti. (Euripide)

Vorbeste, daca sunt cuvintele tale mai convingatoare ca tacerea, daca nu, taci. (Euripide)

Calomnia este flagelul cel mai de temut, pentru ca ea prezinta doi vinovati si o victima. (Herodot)

Cel ce-si dramuieste cuvintele este o comoara. Masurarea cuvintelor este cea mai pretioasa masura. Daca esti bârfitor, în curând lumea te va bârfi si mai mult. (Hesiod)

Oricât de mari ar fi darurile, ele pier din pricina flecarelii autorului lor. (Martialis)

Caracterul celui care vorbeste este acela care convinge, nu vorba. (Menander)

Caracterul celui care vorbeste convinge, nu felul în care vorbeste. (Menandru)

Mai degraba vor tine muritorii foc în gura, decât sa pastreze un secret. (Petronius)

Vorbeste ca si cum va trebui sa dai socoteala. (Plato)

Vorbirea este mai grea decât orice alta lucrare si ea nu serveste decât celui care o cunoaste temeinic. (Ptahhotep)

Este rusinos sa spui una si sa gândesti alta; cu atât mai rusinos sa scrii una si sa gândesti alta. (Seneca)

Cu prea multa discutie se pierde adevarul. (Syrus)

Trebuie sa avem urechea neîncrezatoare fata de învinuiri. (Syrus)

Nu te grabi sa acuzi sau sa lauzi pe nimeni. (Syrus)

Observa totdeauna masura la vorba si la tacere. (Syrus)

Cel mai rau soi de dusmani este cel al laudatorilor. (Tacitus)

Ceva sa se ascunda sotiei, ceva prietenilor si ceva fiilor; cel întelept sa vorbeasca cu multa prudenta, dupa ce va fi chibzuit mai întâi ce e potrivit si ce nu. (Cukasaptati)

Cine defaimeaza pe un om de treaba acela se pateaza singur; cine arunca cenusa în aer, aceluia îi cade pe cap. (Kusumadeva)

O persoana vrednica de stima straluceste vorbind, dar si tacând. (Lalitavistara)

Sa se spuna adevarul; sa se spuna ce-i placut; sa nu se spuna ce-i adevarat, dar neplacut; nici ce-i placut, dar neadevarat. (Manu)

Cine nu prinde ceea ce s-a spus o singura data sau cine n-o spune si el la rândul sau, cine nu are un mic tezaur de vorbe de spirit si de povestiri frumoase, ce farmec mai are conversatia aceluia? (Pancatantra)

Tacerea este sanctuarul prudentei. (Baltasar Gracian)

Discretia nu e totuna cu ascunderea adevarului. (Balzac)

Tacerea adânca este filozofia sufletelor alese. (Balzac)

Tacerea intra cu noua parti din zece în întelepciune. (Balzac)

Aminteste-ti permanent ca vorbele tale pot avea mai multa greutate decât crezi si ca exista o diferenta între ceea ce spui si ceea ce se aude. (Bruce Hyland)

Un om convins împotriva parerii sale continua sa aiba aceiasi parere. (Butler)

Minciunile obliga mai mult decât orice adevar. (Camille Goemans)

Precât este de folos, la vreme de trebuinta, cuvântul cuvios, pre atât este de neputincios cuvântul aceluia care, nefiind întrebat de nimeni, tuturor da sfat. (Cantemir)

Buna parte din vorbirea mestesugita consista în a sti cum sa minti. (Erasmus)

Nu asculta pe aceia care vor discuta în mod subtil despre bine si despre rau. Nu te lasa impresionat de frumusetea si de finetea vorbelor lor. Caci Împaratia lui Dumnezeu nu sta în vorbe, ci în virtute. (France)

Un dialog nu duce la nimic daca planurile de gândire nu coincid. (G. Calinescu)

Printr-o singura minciuna se pierde întreaga reputatie a integritatii. (Gracian)

Rezerva este o dovada sigura a întelepciunii. Limba este un animal salbatic; când a apucat sa se napusteasca, greu o mai pui în lanturi. (Gracian)

Orice dare în vileag a unui secret este vina aceluia care l-a încredintat. (La Bruyere)

Unul din semnele mediocritatii spiritului este faptul de a povesti totdeauna câte ceva. – forma mai înalta a spiritului te duce la gruparea faptelor, la concluzii, la generalizari. (La Bruyere)

Nimic nu apasa atât ca un secret. (La Fontaine)

Caci ca si cum, daca ati facut mâncaruri multe si foarte bune si bine mirositoare, mai târziu însa amestecati în ele ceva urât, toate netrebnice le faceti, tot asa si în cuvinte. Daca mai înainte ati vorbit cuvinte cuminti si vrednice de lauda, mai târziu însa ati amestecat la ele vorbarie proasta, toate le-ati stricat si întru nimica sa fie socotite le-ati facut. (Neagoe Basarab)

Nu merita sa-ti calci pe inima pentru a spune adevarul unor oameni care au obiceiul de a privi cu neîncredere tot ceea ce le spui, fie ca e adevarat sau nu. (M. Twain)

Spune adevarul, si atunci nu va trebui sa mai tii minte nimic. (M Twain)

Ceea ce nu încredintam nimanui e mai secret decât ceea ce încredintam celui mai discret dintre toti oamenii. (Oxenstierna)

Usurinta de a face promisiuni si greutatea de a le tine sunt aproape inseparabile. (Oxenstierna)

Elocinta continua plictiseste. (Pascal)

Dai dovada de prostie, daca întrerupi pe cineva care vorbeste ca sa-ti exprimi tu parerea. (Saadi)

Da fiecaruia urechea ta, dar la putini glasul tau. (Shakespeare)

Nu da limba gândurilor tale, nici actiune vreunui gând nepotrivit. (Shakespeare)

De copacul tacerii atârna fructul sau, pacea. (Schopenhauer)

Înfloriturile retorice în cuvântari si în discursurile serioase, sunt ca florile albastre si rosii presarate în grâu, placute celor care vin numai pentru a se distra, dar daunatoare celui care culege profitul. (Swift)

O disputa îndelungata înseamna ca ambele parti gresesc. (Voltaire)

Secretul de a fi plicticos consta în a spune totul. (Voltaire)

Tot ce creeaza tace. Natura-si deschide florile ei în cea mai adânca tacere. Numai distrugerea vrea galagie. – Nu e razboiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul pe pamânt? (Vlahuta)
10 comentarii leave one ?



“Daca mi-ar demonstra cineva ca Hristos Se afla inafara adevarului si ar fi real, ca adevarul se afla inafara lui Hristos, as prefera sa raman cu Hristos, decat cu adevarul.”(Dostoievski)
“Omul care nu stie, dar nu stie ca nu stie este periculos, fereste-te de el. Omul care nu stie, dar stie ca nu stie este neputincios, invata-l si ajuta-l sa stie. Omul care stie, dar nu stie ca stie este adormit, trezeste-l. Omul care stie si stie ca stie este intelept, urmeaza-l!”(proverb)
“Prefer sa cred in Dumnezeu, decat sa-L vad in toata slava Sa.”(Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)
“Credinta ne da bucurie, pentru ca ne pune brusc de acord cu ce este real.”(Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)
“Credinta este un dialog, dar vocea lui Dumnezeu este aproape tacere. Ea exercita o presiune de o delicatete fara margini si niciodata irezistibila.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii spirituale)
“Crestinul este un om sarman, dar el stie ca exista Cineva si mai sarman decat el, Cersetor al iubirii la poarta inimii.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii spirituale)
“Invizibilul, pentru credinta, este mai intim si mai cunoscut decat vizibilul.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii spirituale)
“La ce bun un crestin, daca nu castiga pe nimeni, daca nu aduce pe nimeni la virtute?”(Sfantul Ioan Gura de Aur)
“Este acea nebunie divina, despre care vorbeste Sfantul Apostol Pavel, neintelesul respect al lui Dumnezeu fata de libertatea noastra.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii spirituale)
“Nu in forta, ci in dreptate salasluieste Dumnezeu.”(Dostoievski, Fratii Karamazov)
“Cea mai grava superstitie este necredinta.”
“Iubirea desavarsita alunga frica,pentru ca frica are cu sine pedeapsa, iar cel care se teme nu este desavarsit in iubire.”(Sfantul Evanghelist Ioan)
Imi cer scuze, daca unele dintre citatele, pe care le-am adaugat, se gasesc deja pe site. Pentru ca sunt foarte obosita, n-am avut rabdare sa citec toate cugetarile de pe site si am dorit sa scriu citatele acestea, care m-au impresionat mult.
“Iisus Hristos este eternitatea, care puncteaza istoria.”(Petre Tutea)



Aforisme celebre despre sex

Mai mult sau mai putin profunde, mai degraba amuzante si mai ales sincere, cugetarile celebritatilor despre sex pot fi neasteptat de compatibile cu ale tale.

'Tragedia actului sexual este virginitatea perpetua a spiritului.' William B. Yeats

'Retine: daca fumezi dupa ce ai facut sex, inseamna ca ai facut-o prea repede.' Woody Allen

'Pentru prima data in istorie, sexul este mai periculos decat tigara de dupa.' Jay Leno

'Dupa ce un barbat face sex cu o prostituata, nu o plateste pentru servicii, ci pentru a pleca.' Anonim

Aforisme celebre despre sex'Cand un barbat ii vorbeste obscen unei femei, inseamna hartuire sexuala. Cand o femeie ii vorbeste obscen unui barbat inseamna 3$ pe minut.' Anonim

'Sexul este gluma divinitatii la adresa oamenilor.' Bette Davis

'Un avantaj al masturbarii este ca nu trebuie sa te dichisesti pentru ea.' Truman Capote

'Masturbarea: unul dintre instinctele primare ale umanitatii. In secolul al XIX-lea era o boala, acum este un remediu.' Thomas Szasz

'Nu stiu nimic despre sex. Am fost intotdeauna casatorita.' Zsa Zsa Gabor

'O persoana promiscua este aceea care face mai mult sex decat tine.' Victor Lownes

'Potrivit unor cercetari recente, femeile se simt mai confortabil cand se dezbraca in fata unui barbat, decat in fata altor femei. Asta pentru ca ele sunt foarte critice, in timp ce barbatii sunt doar recunoscatori.' Robert DeNiro

'Se spune ca ar fi aparut un nou scandal in lumea medicala. Doctorii semnaleaza faptul ca barbatii au reactii alergice la prezervativele din latex. Acestea pot provoca umflarea puternica a penisului. Si, care-i problema?' Dustin Hoffman

'Sa faci sex e ca si cum ai juca bridge. Daca nu ai un partener bun, ar fi bine sa ai o mana exceptionala.' Woody Allen

'Femeile sunt capabile sa mimeze orgasmul. Barbatii pot mima o intreaga relatie.' Sharon Stone

'Bigamia inseamna sa ai o nevasta in plus. Monogamia e acelasi lucru.' Oscar Wilde

'Vedeti, problema e ca Dumnezeu i-a dat barbatului creier si penis, dar insuficient sange pentru a le folosi simultan.' Robin Williams

'Iubirea este raspunsul, dar in timp ce il astepti, sexul ridica niste intrebari bunicele.' Woody Allen

'Sexul si golful sunt singurele lucruri de care te poti bucura fara sa te pricepi la ele.' Kevin Costner

'Este mai bine sa fii infidel, decat sa fii fidel fara sa ti-o doresti.' Brigitte Bardot

'Daca Dumnezeu nu ar fi acceptat ca oamenii sa se masturbeze, le-ar fi facut bratele mai scurte.' George Carlin

'Sexul la 90 de ani e ca si cum ai juca biliard cu o funie.' George Burns

'De ce ar trebui sa primim sfaturi despre sex de la Papa? Daca stie ceva despre asta, nu ar trebui sa stie!' George Bernard Shaw

'Pentru a avea succes la sexul opus, spune-i ca esti impotent. Abia asteapta sa iti demonstreze contrariul.' Cary Grant

'Munca unui programator este ca sexul - o singura greseala si trebuie sa platesti pentru ea tot restul vietii.' Michael Sinz

'Femeile au nevoie de un motiv pentru a face sex, barbatii au nevoie de un loc.' Billy Cristal

'Sexul este formula de salut a naturii.' Anonim

'Cred ca barbatii vorbesc cu femeile pentru a putea face sex cu ele, iar femeile fac sex cu barbatii pentru a-i determina sa vorbeasca.' Jay McInerney

'Nu face sex, omule! Urmatorul pas este sarutul, iar in scurt timp vei fi nevoit sa vorbesti cu ea.' Steve Martin

'Prietena mea rade intotdeauna in timp ce facem sex - indiferent de ceea ce citeste.' Steve Jobs

'Consider ca cicatricile sunt sexy - dovedesc faptul ca ai facut o greseala care a dus la dezastru.' Angelina Jolie

'Tell him I've been too fucking busy - or vice versa.' Dorothy Parker



Aforisme amuzante despre casatorie

Publicat pe 26 Mai 2009
Nu cu intentii rele, ci pentru a ne descreti fruntile, pentru a face haz de necaz, pentru a privi cu mai multa iubire si amuzament in ochii persoanei alaturi de care ne impartim viata cea de toate zilele, am cules pentru voi cateva aforisme amuzante legate de casatorie si de viata in cuplu. Amuzati-va, dar nu uitati ca mariajul este totusi un lucru serios.

Cea mai sigura metoda de a-ti aminti pentru totdeauna de ziua sotiei este sa uiti de ea o singura data.

Cand doi tineri proaspat casatoriti zambesc din toata inima, toata lumea intelege de ce. Cand doua persoane casatorite de 10 ani zambesc, toti se intreaba de ce.

De doua ori in viata un barbat nu poate intelege o femeie: 1- inainte de casatorie; 2 -dupa casatorie.

Cand un barbat nu vorbeste cu sotia sa de mai mult de 12 luni, iata cea mai mare dovada de respect. Nu doreste sa o intrerupa.

Este suficient sa mormai cateva cuvinte in interiorul unei biserici oarecare si sa te trezesti casatorit. Este suficient ca dupa cativa ani sa mormai alte cateva cuvinte in timpul unui vis oarecare ca sa te trezesti divortat. Aforisme amuzante despre casatorie

Un barbat de succes este cel care produce mai multi bani decat poate cheltui sotia sa. O femeie de succes este cea care reuseste sa se marite cu un astfel de barbat.

Psihologul este acea persoana pentru ale carei sfaturi platesti scump, iar sotia -persoana care ti le acorda gratis. Chiar si fara sa i le soliciti.

O sotie trebuie sa se imbrace mortal, insa nu si sa gateasca in aceeasi maniera.

O femeie isi face griji pentru viitor pana cand isi gaseste un sot. Un barbat nu isi face niciodata griji pentru viitor pana in momentul in care isi ia o sotie.

Cea mai urata razbunare pentru o femeie care fura sotul altei femei decat aceea de a il pastra.

Daca nu ar fi existat casatoria, barbatii ar fi trecut prin viata ferm convinsi ca nu au comis niciodata nicio greseala.

Casatoria pune un inel pe mana unei femei si doua sub ochii unui barbat.

Cand un barbat ii deschide sotiei sale usa la masina, de doua lucruri poti fi sigur: fie masina este noua, fie sotia.

Cand sotia ta fuge cu cel mai mai bun prieten, iti lipseste enorm... prietenul.

Casatoria este ca si iesitul la restaurant cu prietenii. Comanzi ce vrei si cand vezi ceea ce au comandat ceilalti, iti doresti sa fi comandat la fel ca ei.

Iubirea inseamna a discuta despre cum sa faci si sa cresti copii. Casatoria inseamna a discuta despre cum sa eviti asta.

"Incearca sa faci o medie intre ceea ce gandeste o femeie despre sotul ei la o luna dupa casatorie si ce gandeste la un an dupa aceasta, si vei afla adevarul despre acel barbat." H.L. Mencken

Cauza principala a oricarui divort este casatoria.

Dragostea -atunci cand esti mandru sa te intalnesti in public cu sotia. Sexul- singurul moment in care sa vedeti in dormitor. Casatoria- cand nu va vedeti niciodata treji.

Cand esti tanar, vrei sa schimbi casatoria, cand esti casatorit... vrei sa-ti schimbi sotul/sotia.



Motto-uri - citate celebre - zicale - proverbe - vorbe de duh si din batrani

* Secretul vietii nu este sa ai tot ceea ce iti doresti, ci sa-ti doresti tot ceea ce ai.

* In umblarea ta prin aceasta lume vei influenta direct sau indirect vietile a cel putin 10000 de oameni.Intrebarea pe care ar trebui sa ti-o pui e: "cum ii voi influenta?"

* Mintea nu-i un vas care sa fie umplut, ci un foc care trebuie intretinut. -Plutarch-

* Nimeni nu ne poate face sa ne simtim inferiori fara permisunea noastra. -Eleonor Roosevelt-


* Faima pe care o ofera bogatiile sau frumusetea este trecatoare si fragila;desavarsirea mintii este o avere splendida si durabila. -Sallust-

* O mama nu e o pers pe care sa te sprijini, ci o pers care face sprijinul necesar. -Dorothy Canfield Fisher-

* Daca folosim orice experienta ca sa ne sporim cunostintele pt a le folosi spre binele omenirii, aceasta va produce o schimbare in noi si in lumea noastra; cunoasterea este putere -Francis Bacon-

* Un om cinstit este cea mai nobila lucrare a lui Dumnezeu. -Robert Burns-

* Se spune ca e nevoie de un singur minut pt a remarca o pers deosebita, o ora pt a o pretui, o zi pt a o indragi si a o iubi, dar iti trebuie o viata pt a o uita.

* Pierderile te vor ajuta sa pretuiesti ceea ce ai; gustul infrangerii face victoria atat de dulce [...]


Motto-uri - citate celebre - zicale - proverbe - vorbe de duh si din batrani- Motto-uri Love - Amor

* Cuvintele unui om beat reprezinta gandurile unui om lucid..

* Mai bine sa fii prost 5 minute daca pui o intrebare , decat sa ramai prost toata viata daca n-o faci....!!!

* Prost nu e cel ce nu intelege unele lucruri, ci acela care le intelege pe toate pe dos.


* Iubesti pe cineva atunci cand ai ajuns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai bun si hotarasti sa i te dai pe tine insuti...

* Iubirea e un sarut furat, un zambet inocent, o imbratisare patimasa... si un suflet smuls din piept...

* Omul cu adevarat bun este doar cel care ar fi putut fi rau si n-a fost. (Nicolae Iorga)

* Cand trei femei discuta, se numeste conversatie. Dupa ce una dintre ele pleaca, se numeste barfa.

* Curajul inseamna sa fii singurul care stie ca-ti este frica!

* Cel mai mare lucru pe care-l poti face pentru un prieten nu este sa-i dai din bogatiile tale, ci sa i le scoti la iveala pe cele care sunt ascunse în el insusi. (Benjamin Disraeli)

* Orice barbat care crede ca este mai destept decat nevasta lui, este casatorit cu o femeie inteligenta.

* Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cand nimeni nu te-a facut sa suferi. Danseaza ca si cand nimeni nu te vede. Canta de parca nu te-ar auzi nimeni. Traieste ca si cand ar fi ultima zi pe pamant. Cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai, cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait, cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....iubeste-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de pret lucru.

* Invata din greselile altora, viata e prea scurta pentru a le face tu insuti pe toate.

* In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe - Nicolae Iorga

* Invata sa-ti scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca - Sf.Augustin

* Nici un om nu este numit om mare daca si-a pierdut sufletul de copil!

* Nu putem face lucruri mari, doar lucruri marunte cu multa dragoste. - Maica Terezadel Calcutta

* O iubire care nu risca nimic, nu valoreaza nimic.

* Cu cat omul gandeste mai putin cu atat vorbeste mai mult.

* Nu te agita atat.lucrurile cele mai frumoase se intampla cand te astepti mai putin.

* O cale de a fi atent cu ceilalti este sa gandesti inainte de a vorbi.

* Lacrima este distilarea sufletului. Este cea mai profunda emotie a inimii umane exprimata in solutie chimica. Este un extract concentrat, este produsul final al caderilor si al suferintelor. Lacrimile adevarate nu sunt un camuflaj, ci sunt tabloul sufletului desenat pe panza emotiilor. Ele sunt portretul celor mai adanci aspiratii umane. - Dr.M.R.Haan

* Este mai bine sa dai gres incercand ceva decat sa excelezi in a nu face nimic;un diamant stirb este mai valoros decat o caramida perfecta.

* Daca stii sa vezi ceva bun in fiecare om, aproape toti vor sfarsi prin a vedea ceva bun si in tine. -Ben Carson

* Toate isi au vremea lor si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui.

* Nu merita sa plangi pt nimeni...iar cei care merita nu te vor face sa plangi.

* Multe pers sunt in viata ta, dar numai cateva lasa urme in inima ta...

* Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea viata cineva pt prietenii sai.

* Decat sa inseli sinceritatea unui om mai bine paraseste-l!

* Prietenii sunt ca pepenii verzi, trebuie sa incerci 50 pana dai de unul bun. -Gay du Biquac

* Prietenul adevarat este acela care te sfatuieste spre bine, nu acela care iti lauda nebuniile. -A. Pan

* Cauta sa devii un om mai bun si asigurate ca stii cine esti tu inainte de a cunoaste pe cineva si a astepta ca acea pers sa stie cine esti.

* Viata nu reprezinta nimic fara prietenie.


* Dintre toate comorile pe care perintii le pot lasa copiilor, nu e nici unul mai de pret decat un frate;e un prieten dat de natura, un prieten caruia nimeni altul nu-i poate tine locul si pe care o data pierdut nimeni nu-l poate inlocui. -Plutarh

* Am cerut putere si viata mi-a dat dificultati pt a ma face puternic

am cerut intelepciune si viata mi-a dat probleme ca sa le pot rezolva
am cerut sa pot sa zbor si viata mi-a dat obstacole ca sa le pot depasi
am cerut iubire si viata mi-a dat oameni pe care sa-i ajut in problemele lor
am cerut favoruri si viata mi-a dat potential
nu am primit nimic din ce am vrut, dar am primit tot ce aveam nevoie.

* Daca vrei sa fii fericit o clipa razbuna-te;daca vrei sa fii fericit o viata iarta!

* Ai grija de gandurile tale pentru ca se vor transforma in vorbe.

Ai grija de vorbele tale pentru ca se vor transforma in fapte.
Ai grija de faptele tale pentru ca se vor transforma in obiceiuri.
Ai grija de obiceiurile tale pentru ca vor fi caracterul tau...
Ai grija de caracterul tau pentru ca el va influenta destinul tau...viata ta. Frank Outlaw

* Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea. (Georges Brassens)

* Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decit sa fii pesimist si sa ai dreptate. (Jack Penn)

* Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decit sa fii pesimist si sa ai dreptate. (Jack Penn)

* Toata lumea se plinge ca nu are memorie, dar nimeni nu se vaita ca nu are logica. (La Rochefoucauld)

* Munca in echipa presupune in primul rind sa-ti pierzi jumatate din timp explicindu-le celorlalti de ce nu au dreptate. (George Wolinski)

* Inteleptul nu spune ce stie, iar prostul nu stie ce spune. (proverb turc)

* Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om sa o poata purta, iar suferinta Universului prea cruda pentru o singura inima... - Oscar Wilde

* Parlamentarul nu este decat un infractor de rand care face legi in perioada cand nu sta in inchisoare pentru vreo crima de drept comun - Mark Twain

* Singuratatea nu te invata ca esti singur, ci singurul -Cioran

* Lanturile scalviei leaga doar mainile: mintea este cea care elibereaza omul -Franz Grellpazzer

* Daca crezi ca educatie e scumpa asteapta sa vezi cat te va costa ignoranta ta.

* Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa vezi foarte departe - Constantin Brancusi

* Se zice ca timpul trece.Timpul nu trece niciodata Noi trecem prin timp - G.Ibraileanu

* Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta -(N.Iorga)

* Daca pentru o clipa Dumnezeu mi-ar darui o bucatica de viata probabil nu as spune tot ce gandesc,insa in mod sigur as gandi tot ceea ce zic. -(Marquez)

* Poti asculta cuvintele dar nu te increde decat in fapte -(Balzac)

* Sufletul sa-ti fie ca gandul,gandul ca vorba si vorba ca fapta! -(I.Slavici)

* Hotararea este ptr spirit ceea ce este apa pt corp -(J.Fowles)

* Viata poate fi inteleasa doar prinvind inapoi dar trebuie traita privind inainte.

* Viata e ca o ploaie de sentimente...niciodata nu poti sti care picatura iti va atinge sufletul.

* Nu exista oameni rai sau oameni buni exista doar oameni - (Iorga)

* Am vazut si-mi dau seama ca oamenii pot fi minunati si fericiti fara sa piarda capacitatea de a trai pe pamint. Nu vreau si nu pot sa cred ca raul este o stare normala a oamenilor, si totusi ei toti isi bat joc de aceasta credinta a mea. (Visul unui om ridicol - Dostoievski)

* Dragostea nu reprezinta decat drumul care duce la cucerire(apoi, totul se va ineca in obishnuinta). Se sfarseste lupta shi urmeaza supunerea. Se duce farmecul necunoscutului, necunoscutul devine pe zi ce trece mai cunoscut shi dragostea va fi roasa de repetitie, obisnuinta, saturatie... (Mihail Drumes - "Invitatie la vals")

* Norocul nu umbla taras, ci zboara pe aripi iuti si-ti iese, cand ii vine randul, fara de veste, in cale; degeaba il cauti cand nu il gasesti; degeaba fugi cand el alearga dupa tine; norocul tau e numai al tau si, chiar daca nu l-ai cunoaste tu pe el, te cunoaste el pe tine si nu te paraseste - Slavici

* Nimic nu e departe cand iubesti. - Eliade, Sarpele

* Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile, dar gainile nu se vor ridica niciodata pana la nori. - Krilov, Orel i kuri

* Totul se transforma, nimic nu piere. - Ovidiu, Metamorphoseon libri

* A pleca inseamna a muri putin. - Haraucourt, Rondel de ramas bun

* Cine nu spera, nu dispera. - Seneca, Medeea

* PARADOXUL VREMURILOR NOASTRE IN ISTORIE ESTE CA AVEM CLADIRI MAI MARI, DAR SUFLETE MAI MICI. - OCTAVIAN PALER

* Inceputurile au un farmec aparte.

* Nu exista multe lucruri atat de frumoase ca recunoasterea faptului ca esti obiectul iubirii cuiva,pt ca daca nu esti pe deplin convins ca poti fi iubit,atunci poate fi ca o onoare,pe care o primesti fara a sti exact ce ai facut ca sa o meriti -(Allain de Botton)

* Trebuie sa stim exact cand se incheie o etapa din viata noastra .daca te incapatanezi sa ramai mai mult decat e necesar,pierzi bucuria de a trai si sensul vietii. - (P. Coelho)

* Faptul ca ai un pian nu te face pianist, dar nasterea unui copil sigur te face parinte - Michael Levin

* Putem fi tratati josnic, dar nimeni nu ne poate injosii.

* Omul este o fiinta cu o singura aripa de aceea nu putem zbura decat in doi.

* Nu as putea crede intr-un Dumnezeu care nu stie sa danseze -(Nietzsche)

* Fara muzica viata ar fi o greseala -(Nietzsche)

* Exista momente inevitabile de fericire care ne intrerup viata..ele nu au loc insa fara motiv.

* Dream as if u live forever...live as if u die today.

* Have we changed our hopes for fears and our dreams for plans?

* In life creativity rulez the day.

* Nu exista replica atat de usturatoare ca dispretul tacut.

* Cartile te silesc sa iti pierzi inteligent timpul; si totusi aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda prin faptul ca te consuma si te instraineaza - Eliade

* Cel mai mare rau pe care-l poate face oamenilor soarta este de a-i face nevolnici si ambitiosi - Vouvenargues

* Cine nu cade nu se poate inalta -(L.Blaga)

* Toti oamenii sunt trecatori dar nu toti trecatorii oameni.

* Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat sa murim suportabil, putin cate putin. ("Viata pe un peron"- Octavian Paler)

* Pasiunea este ruina judecatorului. - Delavrancea


* Cinstea e bogatia saracului si nobletea bogatului; saracului ii da credit, bogatului simpatie..

* Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om sa o poata purta, iar suferinta Universului prea cruda pentru o singura inima... - Oscar Wilde

* Parlamentarul nu este decat un infractor de rand care face legi in perioada cand nu sta in inchisoare pentru vreo crima de drept comun - Mark Twain

* "Singuratatea nu te invata ca esti singur, ci singurul" -Cioran

* "Lanturile scalviei leaga doar mainile: mintea este cea care elibereaza omul" -Franz Grellpazzer

* "Daca crezi ca educatie e scumpa asteapta sa vezi cat te va costa ignoranta ta "

* "Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa vezi foarte departe" -Constantin Brancusi

* "Se zice ca timpul trece.Timpul nu trece niciodata Noi trecem prin timp" -G.Ibraileanu

* "Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta"-(N.Iorga)

* "Daca ptr o clipa Dumnezeu mi-ar darui o bucatica de viata probabil nu as spune tot ce gandesc,insa in mod sigur as gandi tot ceea ce zic."-(Marquez)

* "Poti asculta cuvintele dar nu te increde decat in fapte"-(Balzac)

* Sufletul sa-ti fie ca gandul,gandul ca vorba si vorba ca fapta! - (I.Slavici)

* 'Hotararea este pt spirit ceea ce este apa pt corp' -(J.Kowles)

* 'Viata poate fi inteleasa doar prinvind inapoi dar trebuie traita privind inainte'

* 'Viata e ca o ploaie de sentimente...niciodata nu poti sti care picatura iti va atinge sufletul'

* "Nu exista oameni rai sau oameni buni exista doar oameni" -(Iorga)

* "Am vazut si-mi dau seama ca oamenii pot fi minunati si fericiti fara sa piarda capacitatea de a trai pe pamint. Nu vreau si nu pot sa cred ca raul este o stare normala a oamenilor, si totusi ei toti isi bat joc de aceasta credinta a mea."(Visul unui om ridicol-Dostoievski)

* "Dragostea nu reprezinta decat drumul care duce la cucerire(apoi, totul se va ineca in obishnuinta). Se sfarseste lupta shi urmeaza supunerea. Se duce farmecul necunoscutului, necunoscutul devine pe zi ce trece mai cunoscut shi dragostea va fi roasa de repetitie, obisnuinta, saturatie..." (Mihail Drumes - "Invitatie la vals")

* "Norocul nu umbla taras, ci zboara pe aripi iuti si-ti iese, cand ii vine randul, fara de veste, in cale; degeaba il cauti cand nu il gasesti; degeaba fugi cand el alearga dupa tine; norocul tau e numai al tau si, chiar daca nu l-ai cunoaste tu pe el, te cunoaste el pe tine si nu te paraseste" - Slavici

* "Nimic nu e departe cand iubesti." - Eliade,

* "Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile, dar gainile nu se vor ridica niciodata pana la nori." - Krilov, Orel i kuri

* "Totul se transforma, nimic nu piere."

* "A pleca inseamna a muri putin."

* "Cine nu spera, nu dispera." - Seneca, Medeea

* "PARADOXUL VREMURILOR NOASTRE IN ISTORIE ESTE CA AVEM CLADIRI MAI MARI, DAR SUFLETE MAI MICI." - OCTAVIAN PALER

* 'Inceputurile au un farmec aparte'

* 'Nu exista multe lucruri atat de frumoase ca recunoasterea faptului ca esti obiectul iubirii cuiva,pt ca daca nu esti pe deplin convins ca poti fi iubit,atunci poate fi ca o onoare,pe care o primesti fara a sti exact ce ai facut ca sa o meriti' -(Allain De Botton)

* 'Trebuie sa stim exact cand se incheie o etapa din viata noastra .daca te incapatanezi sa ramai mai mult decat e necesar,pierzi bucuria de a trai si sensul vietii'. -(P. Coelho)

* "Faptul ca ai un pian nu te face pianist, dar nasterea unui copil sigur te face parinte" -Michael Levin

* "Putem fi tratati josnic, dar nimeni nu ne poate injosii"

* "Omul este o fiinta cu o singura aripa de aceea nu putem zbura decat in doi"

* Nu as putea crede intr-un Dumnezeu care nu stie sa danseze -(Nietzsche)

* "Fara muzica viata ar fi o greseala" -(Nietzsche)

* "Exista momente inevitabile de fericire care ne intrerup viata..ele nu au loc insa fara motiv"

* "Dream as if u live forever...live as if u die today"

* "Have we changed our hopes for fears and our dreams for plans?"

* "In life creativity rulez the day"

* "Nu exista replica atat de usturatoare ca dispretul tacut" - Montaigne

* "Cartile te silesc sa iti pierzi inteligent timpul; si totusi aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda prin faptul ca te consuma si te instraineaza" -Eliade

* "Cel mai mare rau pe care-l poate face oamenilor soarta este de a-i face nevolnici si ambitiosi" -Vouvenargues

* "Cine nu cade nu se poate inalta"-(L.Blaga)

* "Toti oamenii sunt trecatori dar nu toti trecatorii oameni."

* "Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat sa murim suportabil, putin cate putin." ("Viata pe un peron", Octavian Paler)

* Pasiunea este ruina judecatorului. - Delavrancea

* Cinstea e bogatia saracului si nobletea bogatului; saracului ii da credit, bogatului simpatie...

* Cand cineva va putea scrie cu un cub de gheatza pe soare inseamna ca te va iubi mai mult ca mine.

* Traiesteti viata fara frica, ataca obstacolele din calea ta si demonstreaza ca le poti suporta.




Motto-uri, citate celebre, vorbe de duh si din batrani

* Cuvintele unui om beat reprezinta gandurile unui om lucid..

* Mai bine sa fii prost 5 minute daca pui o intrebare , decat sa ramai prost toata viata daca n-o faci....!!!
* Prost nu e cel ce nu intelege unele lucruri, ci acela care le intelege pe toate pe dos.
* Iubesti pe cineva atunci cand ai ajuns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai bun si hotarasti sa i te dai pe tine insuti...
* Iubirea e un sarut furat, un zambet inocent, o imbratisare patimasa... si un suflet smuls din piept...
* Omul cu adevarat bun este doar cel care ar fi putut fi rau si n-a fost. (Nicolae Iorga)
* Cand trei femei discuta, se numeste conversatie. Dupa ce una dintre ele pleaca, se numeste barfa.
* Curajul inseamna sa fii singurul care stie ca-ti este frica!
* Cel mai mare lucru pe care-l poti face pentru un prieten nu este sa-i dai din bogatiile tale, ci sa i le scoti la iveala pe cele care sunt ascunse în el însusi. (Benjamin Disraeli)
* Orice barbat care crede ca este mai destept decat nevasta lui, este casatorit cu o femeie inteligenta.
* Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cand nimeni nu te-a facut sa suferi. Danseaza ca si cand nimeni nu te vede. Canta de parca nu te-ar auzi nimeni. Traieste ca si cand ar fi ultima zi pe pamant. Cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai, cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait, cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....iubeste-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de pret lucru.
* Învata din greselile altora, viata e prea scurta pentru a le face tu însuti pe toate.
* In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe - Nicolae Iorga
* Invata sa-ti scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca - Sf.Augustin
* Nici un om nu este numit om mare daca si-a pierdut sufletul de copil!
* Nu putem face lucruri mari, doar lucruri marunte cu multa dragoste. - Maica Terezadel Calcutta
* O iubire care nu risca nimic, nu valoreaza nimic.
* Cu cat omul gandeste mai putin cu atat vorbeste mai mult.
* Nu te agita atat.lucrurile cele mai frumoase se intampla cand te astepti mai putin
* O cale de a fi atent cu ceilalti este sa gandesti inainte de a vorbi
* Lacrima este distilarea sufletului. Este cea mai profunda emotie a inimii umane exprimata in solutie chimica. Este un extract concentrat, este produsul final al caderilor si al suferintelor. Lacrimile adevarate nu sunt un camuflaj, ci sunt tabloul sufletului desenat pe panza emotiilor. Ele sunt portretul celor mai adanci aspiratii umane. - Dr.M.R.Ha an
* In umblarea ta prin aceasta lume vei influenta direct sau indirect vietile a cel putin 10000 de oameni. Intrebarea pe care ar trebui sa ti-o pui e: "cum ii voi influenta?"
* mintea nu-i un vas care sa fie umplut, ci un foc care trebuie intretinut. -Plutarch-
* nimeni nu ne poate face sa ne simtim inferiori fara permisunea noastra. -Eleonor Roosevelt-
* faima pe care o ofera bogatiile sau frumusetea este trecatoare si fragila;desavarsirea mintii este o avere splendida si durabila. -Sallust-
* o mama nu e o pers pe care sa te sprijini, ci o pers care face sprijinul necesar. -Dorothy Canfield Fisher-
* daca folosim orice experienta ca sa ne sporim cunostintele pt a le folosi spre binele omenirii, aceasta va produce o schimbare in noi si in lumea noastra; cunoasterea este putere -Francis Bacon-
* un om cinstit este cea mai nobila lucrare a lui Dumnezeu. -Robert Burns-
* se spune ca e nevoie de un singur minut pt a remarca o pers deosebita, o ora pt a o pretui, o zi pt a o indragi si a o iubi, dar iti trebuie o viata pt a o uita.
* pierderile te vor ajuta sa pretuiesti ceea ce ai; gustul infrangerii face victoria atat de dulce...
* este mai bine sa dai gres incercand ceva decat sa excelezi in a nu face nimic;un diamant stirb este mai valoros decat o caramida perfecta.
* daca stii sa vezi ceva bun in fiecare om, aproape toti vor sfarsi prin a vedea ceva bun si in tine. -Ben Carson-
* toate isi au vremea lor si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui. - ecl. 3:1
* nu merita sa plangi pentru nimeni...iar cei care merita nu te vor face sa plangi.
* multe persoane sunt in viata ta, dar numai cateva lasa urme in inima ta...
* nu este mai mare dragoste decat sa-si dea viata cineva pentru prietenii sai.
* decat sa inseli sinceritatea unui om mai bine paraseste-l!
* prietenii sunt ca pepenii verzi, trebuie sa incerci 50 pana dai de unul bun. -Gay du Biquac-

* prietenul adevarat este acela care te sfatuieste spre bine, nu acela care iti lauda nebuniile. -A. Pan-

* cauta sa devii un om mai bun si asigurate ca stii cine esti tu inainte de a cunoaste pe cineva si a astepta ca acea persoana sa stie cine esti.

* viata nu reprezinta nimic fara prietenie.

* prietenul adevarat iubeste oricand si in nenorocire ajunge ca un frate.

* ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui.

* dintre toate comorile pe care perintii le pot lasa copiilor, nu e nici unul mai de pret decat un frate; e un prieten dat de natura, un prieten caruia nimeni altul nu-i poate tine locul si pe care o data pierdut nimeni nu-l poate inlocui. -Plutarh-

* am cerut putere si viata mi-a dat dificultati pt a ma face puternic
am cerut intelepciune si viata mi-a dat probleme ca sa le pot rezolva
am cerut sa pot sa zbor si viata mi-a dat obstacole ca sa le pot depasi
am cerut iubire si viata mi-a dat oameni pe care sa-i ajut in problemele lor
am cerut favoruri si viata mi-a dat potential
nu am primit nimic din ce am vrut, dar am primit tot ce aveam nevoie; traiesteti viata fara frica, ataca obstacolele din calea ta si demonstreaza ca le poti suporta.

* daca vrei sa fii fericit o clipa razbuna-te;daca vrei sa fii fericit o viata iarta!

*
Ai grija de gandurile tale pentru ca se vor transforma in vorbe.

Ai grija de vorbele tale pentru ca se vor transforma in fapte.

Ai grija de faptele tale pentru ca se vor transforma in obiceiuri.

Ai grija de obiceiurile tale pentru ca vor fi caracterul tau...

Ai grija de caracterul tau pentru ca el va influenta destinul tau...viata ta. Frank Outlaw

*
Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea. (Georges Brassens)

*
Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decit sa fii pesimist si sa ai dreptate. (Jack Penn)

*
Toata lumea se plinge ca nu are memorie, dar nimeni nu se vaita ca nu are logica. (La Rochefoucauld)

*
Munca in echipa presupune in primul rind sa-ti pierzi jumatate din timp explicindu-le celorlalti de ce nu au dreptate. (George Wolinski)

*
Inteleptul nu spune ce stie, iar prostul nu stie ce spune. (proverb turc)

* "Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om sa o poata purta, iar suferinta Universului prea cruda pentru o singura inima..." - Oscar Wilde

* "Parlamentarul nu este decat un infractor de rand care face legi in perioada cand nu sta in inchisoare pentru vreo crima de drept comun" - Mark Twain

* "Singuratatea nu te invata ca esti singur, ci singurul" Cioran

* "Lanturile scalviei leaga doar mainile: mintea este cea care elibereaza omul" Franz Grellpazzer

* "Daca crezi ca educatie e scumpa asteapta sa vezi cat te va costa ignoranta ta "

* "Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa vezi foarte departe" Constantin Brancusi

* "Se zice ca timpul trece.Timpul nu trece niciodata Noi trecem prin timp" G.Ibraileanu

* "Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta"(N.Iorga)

* ""daca pentru o clipa Dumnezeu mi-ar darui o bucatica de viata probabil nu as spune tot ce gandesc,insa in mod sigur as gandi tot ceea ce zic."(Marquez)

* "poti asculta cuvintele dar nu te increde decat in fapte"(Balzac)

* 'sufletul sa-ti fie ca gandul,gandul ca vorba si vorba ca fapta!"(i.slavici)

* 'hotararea este pentru spirit ceea ce este apa pentru corp'(j.fowles)

* 'viata poate fi inteleasa doar prinvind inapoi dar trebuie traita privind inainte'

* 'viata e ca o ploaie de sentimente...niciodata nu poti sti care picatura iti va atinge sufletul'

* "Nu exista oameni rai sau oameni buni exista doar oameni" (Iorga)

* "Am vazut si-mi dau seama ca oamenii pot fi minunati si fericiti fara sa piarda capacitatea de a trai pe pamant. Nu vreau si nu pot sa cred ca raul este o stare normala a oamenilor, si totusi ei toti isi bat joc de aceasta credinta a mea."(Visul unui om ridicol-Dostoievski)

* "Dragostea nu reprezinta decat drumul care duce la cucerire(apoi, totul se va ineca in obisnuinta). Se sfarseste lupta si urmeaza supunerea. Se duce farmecul necunoscutului, necunoscutul devine pe zi ce trece mai cunoscut si dragostea va fi roasa de repetitie, obisnuinta, saturatie..." (Mihail Drumes - "Invitatie la vals")

* "norocul nu umbla taras, ci zboara pe aripi iuti si-ti iese, cand ii vine randul, fara de veste, in cale; degeaba il cauti cand nu il gasesti; degeaba fugi cand el alearga dupa tine; norocul tau e numai al tau si, chiar daca nu l-ai cunoaste tu pe el, te cunoaste el pe tine si nu te paraseste" - Slavici

* "Nimic nu e departe cand iubesti."--- Eliade, Sarpele

* "Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile, dar gainile nu se vor ridica niciodata pana la nori."--- Krilov, Orel i kuri

* "Totul se transforma, nimic nu piere."--- Ovidiu, Metamorphoseon libri

* "A pleca inseamna a muri putin."--- Haraucourt, Rondel de ramas bun

* "Cine nu spera, nu dispera."--- Seneca, Medeea

* "PARADOXUL VREMURILOR NOASTRE IN ISTORIE ESTE CA AVEM CLADIRI MAI MARI, DAR SUFLETE MAI MICI." - OCTAVIAN PALER

* 'inceputurile au un farmec aparte'(moliere)

* 'nu exista multe lucruri atat de frumoase ca recunoasterea faptului ca esti obiectul iubirii cuiva,pt ca daca nu esti pe deplin convins ca poti fi iubit,atunci poate fi ca o onoare,pe care o primesti fara a sti exact ce ai facut ca sa o meriti'(allain de botton)

* 'trebuie sa stim exact cand se incheie o etapa din viata noastra .daca te incapatanezi sa ramai mai mult decat e necesar,pierzi bucuria de a trai si sensul vietii'.(p coelho)

* "Faptul ca ai un pian nu te face pianist, dar nasterea unui copil sigur te face parinte" Michael Levin

* "Putem fi tratati josnic, dar nimeni nu ne poate injosii"

* "Omul este o fiinta cu o singura aripa de aceea nu putem zbura decat in doi"

* "Nu as putea crede intr-un Dumnezeu care nu stie sa danseze(Nietzsche)"

* "Fara muzica viata ar fi o greseala"(tot Nietzsche)

* "Exista momente inevitabile de fericire care ne intrerup viata..ele nu au loc insa fara motiv"

* "Dream as if u live forever..live as if u die today"

* "Have we changed our hopes for fears and our dreams for plans?"

* "In life creativity rulez the day"

* "nu exista replica atat de usturatoare ca dispretul tacut" montaigne

* "cartile te silesc sa iti pierzi inteligent timpul; si totusi aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda prin faptul ca te consuma si te instraineaza" eliade

* " cel mai mare rau pe care-l poate face oamenilor soarta este de a-i face nevolnici si ambitiosi" vouvenargues

* "Cine nu cade nu se poate inalta"(L.Blaga)

* "Toti oamenii sunt trecatori dar nu toti trecatorii oameni."

* "Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat sa murim suportabil, putin cate putin." ("Viata pe un peron", Octavian Paler)

* Pasiunea este ruina judecatorului. - Delavrancea

* Cinstea e bogatia saracului si nobletea bogatului; saracului ii da credit, bogatului simpatie.

* "Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om sa o poata purta, iar suferinta Universului prea cruda pentru o singura inima..." - Oscar Wilde




Cateva motto-uri sau citate celebre, in caz ca aveti vreo lucrare de facut :) :

- “Who dares wins” – “Cine indrazneste castiga” – United Kingdom Special Air Service (SAS) Regiment

- “Citius, Altius, Fortius” – “Mai rapid, mai inalt, mai puternic” – Mottoul Olimpiadei

- “Die Beste Oder Nichts” – (aprox.) “Totul sau nimic” – Mottoul Daimler-Chrysler

- “Alea iacta est” – “Zarurile au fost aruncate” – Caesar

- “Aquila non captat muscas” – “Acvila nu omoara muste”

- “We think in generalities, but we live in details.” – “Gandim la general dar traim in detalii”- Alfred North Whitehead

- “Curriculum vitae” – latina, inseamna “Cursul Vietii”

- “Audentes fortuna juvat” – “Norocul tine cu cei indrazneti (puternici)” – Virgiliu

- “Un barbat care sufera mai devreme decat e necesar, sufera mai mult decat e necesar” – Seneca

- “Dumnezeu nu joaca zaruri cu Universul” – Albert Einstein

- “Daca vremea ar sta in loc un pic am vedea ce este etern” – Mihai Eminescu

- “Banii sunt fericirea umana in forma abstracta” – Arthur Schopenhauer

- “Dragostea nu este niciodata mai puternica decat atunci cand te face sa suferi”































Proverbe
» Un om trebuie sa fie destul de mare sa-si recunoasca greselile, suficient de destept ca sa invete din ele si indeajuns de tare ca sa le indrepte.
» Este imposibil sa-i ridici pe altii la un nivel mai inalt decat acela la care te aflii tu insiti. Da dar eu sunt intr-o continua ascensiune si sper sa ne ridicam impreuna.
» La doua zeci de ani domneste sentimentul, la trei zeci de ani vointa, iar la patruzeci, judecata.
» Exista doua cai sigure spre dezastru: sa asculti de toata lumea si sa nu asculti de nimeni.
» Daca aduni toata viata bani de frica saraciei, ai ajuns deja sclavul ei!
» Seful este o persoana care vine intotdeauna devreme cand tu ai intarziat si intarzie ori de cate ori vii devreme!
» Timpul si distanta pot stinge iubirile mici, dar le fac sa creasca pe cele mari.
» Viata este o problema complicata si primii o suta de ani sunt si cei mai grei.
» In orice mare iubire este si un pic de orbire, dar in niciuna mai multa ca in iubirea de bani.
» Cand esti tanar, incerci sa schimbi toata lumea; cand ai imbatranit, vrei sa-i schimbi pe cei tineri!
» Daca esti bou si vrei sa te arunci de pe o cladire datorita unei fete , sa te gandesti inainte mai boule ca ai coarne si nu aripi .
» Intuitia este o calitate a femeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa deschida gura.
» Persoanele care nu se razgandesc niciodata, gandesc de obicei foarte putin.
Ca individ, iti poti permite sa te aperi prin dispret, ignorand atacurile ignobile. Uneori, e chiar necesar sa faci asta. Viata e prea scurta ca s-o risipesti contempland o mocirla.Octavian Paler, Vremea intrebarilor



ntr-un pahar murdar vreau sa torn, Sa-mi spal sufletul vulgar si iar sa torn ,Imi e sete de tine, imi e somn, Dar nu vreau sa dorm

Proverbe malaeziene


Sa nu râda frunza de sus când cade frunza de jos.

Cu cât spicul de orez are mai multe boabe, cu atât se apleaca mai mult; cu cât este mai gol, cu atât sta mai ridicat.

Acolo unde nu exista uliu, lacusta spune: “Eu sunt uliu!”

În ce loc ar putea fi fericit cel care nu e preocupat decât de el însusi?

Toba face mult zgomot fara sa stie ca este goala pe dinauntru.

Daca arunci samânta în lac, nu astepta sa rasara.




Proverbe australiene


Oaia proasta se spovedeste lupului.

Nu exista nimic ieftin fara motiv si scump fara valoare.

Paraseste satul tau, dar nu te lasa parasit de sat.

Daca piatra de fundament este înclinata, zidul nu poate fi drept.


Proverbe si zicatori despre greseli, slabiciuni

1. Omul boala singur s-o cauta.
2. Cine gresete patimeste.
3. Capul face, capul trage.
4. Cine face galusca trebuie s-o si inghita.
5. Pe langa lemnul uscat arde si cel verde.
6. Ceea ce omul singur isi face, nimeni nu-i poate desface.
7. Cine cade singur nu plange.
8 . Cand pierde cineva drumul si pietrele ii sunt devina.
9. A mancat urda cu usturoi si cere sa-i miroasa gura a lapte.
10. Greseala de o clipa e adesea suparare pe viata.

Proverbe si zicatori despre bani


1. Numai tata si mama nu poti cumpara pe bani.
2. Cu parale iti poti gasi si nemauri.
3. Banul iti castiga prieteni.
4. Banul si pe nerod il face iubit.
5. Banul te invata a grai si hainele a merge.
6. Tot grasul e frumos si tot avutul e cinstit.
7. Unde-i banil, acolo-i si minte.
8. Cu bani gasesti si lapte de pasare.
9. Cine e cu punga plina merge cu fruntea senina; cel cu punga goala pare prins de boala.
10. Averea n-are stapan.
11. Averea e ca o balta, cand faci un santulet toata se scurge.
12. Azi bogat, maine sarac.
13. Banul e o mica roata ce-nvarteste lumea toata.


Proverbe si zicale despre lauda


1. Cine spune multe face putine.
2. Gaina care carcaie nu oua, si omul, de se lauda, nu face nimic.
3. Gaina care prea mult cotcodaceste nu prea cloceste.
4. Cu papuci in picioare nu prinde pisica soarecele.
5. Nu te speria de acela care face gura, ci de acela ce tace si face.
6. Vulpea nu se teme de vanatorul care se lauda seara.
7. Lauda de sine , nu miroase bine.
8 .Gradinarului nu-i vinzi castraveti.
9 . Cine se lauda pe sine mai tare se injoseste.
10. Altul sa te laude…nu gura ta.
11. Lauda mincinosului, bucuria nebunului.
12. In oala acoperita nu stii ce fierbe.
13. Vulpea, cand n-ajunge la struguri , zice ca sunt acri.



Proverbe afgane


Nu exista nimic ieftin fara motiv si scump fara valoare.

Paraseste satul tau, dar nu te lasa parasit de sat.

Daca piatra de fundament este înclinata, zidul nu poate fi drept.

Cand furnica vorbeste de ocean, ea se refera la baltoaca.




* A aduce apa dupa ce s-a stins focul.
* A aduna nuiele pentru spinarea sa.
* A ajunge cutitul la os. (Orice rabdare are un sfârsit)
* A arata pumnul sub batista. (Amenintare îmbracata în cuvinte frumoase)
* A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
* A auzit clopotul, dar nu stie de la ce biserica.
* A avea ac de cojocul cuiva. (Amenintare spusa cuiva care se încapatâneza)
* A avea de-a face cu cineva. (Amenintare)
* A avea mai mult noroc decât minte.
* A baga mâna in foc pentru cineva.
* A bate apa-n piua
* A bate calul care trage. (A fi nedrept)
* A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
* A bate fierul cât e cald.
* A bate gaina cu lantul.
* A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
* A bate toba în tot satul. (A duce o vorba de la unul la altul)
* A calca pe bec. (A fi gasit vinovat)
* A cânta cuiva în struna. (A întari convingerea cuiva, fara opinie proprie)
* A cara apa cu ciurul. (A face un lucru inutil)
* Aceasi Marie cu alta palarie. (La même Janette autrement coifé)
* A da bir cu fugitii.(A pleca în mod rusinos)
* A da ortul popii. (A muri)
* A da peste noroc.
* A da portocale la porci.
* A da una "În numele Tatalui". (A lovi cu putere)
* A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
* A duce cu presul. (A pacali)
* Adevarul este întotdeauna la mijloc.
* Adevarul se spune la despartire.
* Adevarul sta scris printre rânduri.
* A disparut de parca l-a-nghitit pamântul.
* A face borta în apa.
* A face cinste. (A da de baut)
* A face cruce în tavan. (De bucurie)
* A face cuiva hatârul. (A împlini dorinta)
* A face cuiva ochi dulci. (A lingusi)
* A face cum îl taie capul.
* A face din cal magar si din tântar armasar. (A exagera)
* A face ochi dulci cuiva.
* A face pe cineva cu ou si cu otet. (A face cuiva morala foarte aspra)
* A face pe cineva de doua parale.(A face cuiva morala foarte aspra)
* A face treaba în doi peri. (De mântuiala)
* A face umbra pamântului degeaba. (Un om fara rost)
* A face un bine înseamna a-si bate cuie în talpa.
* A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
* A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limita (cu banii)
* A fi prins cu cioara vopsita. (Încercare nereusita de a însela pe cineva)
* Ai ales pân-ai cules. (O alegere proasta)
* Ai carte ai parte.
* Ai, dai, n-ai. Ia nu da, sa vezi cum ai.
* Ai dat-o cotita. (Ai facut o gafa, ai spus o prostie)
* A-i fi frica si de umbra sa.
* A împaca capra cu varza. (Doua lucruri incompatibile)
* A înghitit galusca si a tacut chitic.
* A îngrasa porcu în ajun de Craciun. (A se pregati pentru ceva în ultimul moment)
* Ai pus degetul unde ma doare. (In discutie s-a atins un lucru esential)
* A i se face urechile ca la magar. (Asculta cu atentie un secret)
* A i se urâ cu binele. (Cineva care cauta gâlceava)
* A lasa pe cineva cu vorba-n gura. (Semn de dispret)
* A lasa baltå un lucru. (A parasi ceva neterminat)
* A lua partea leului. (Împartire nedreapta)
* A lua plasa (A fi pacalit)
* A luat-o la masea. (S-a îmbatat)
* A lucra din plin. (Repede si cu spor)
* A mânca coliva cuiva. (Amenintare)
* A-ntarcat balaia. (Când nu vrei sa mai ajuti pe cineva care nu merita)
* A nu face fata. (Ceva care depaseste capacitatea cuiva)
* A nu vedea padurea din cauza copacilor.
* A pali pe cineva. (A lovi)
* A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
* Apa trece, pietrele ramân. (Necazurile trec si totul ramâne ca-nainte)
* A peria pe cineva. (A lingusi)
* A pica din senin. (Pe neasteptate)
* A pierde vremea de pomana. (A irosi timpul în zadar)
* A pleca câine surd la vânatoare. (Nepregatit pentru o actiune)
* A pleca la vânatoare fara pusca.
* A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zabava.
* A prinde cu mâta-n sac. (A dezvalui o minciuna, un furt)
* A pune bete-n roate. (A pune piedici cuiva)
* A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
* A pune paie pe foc. (A înteti o cearta)
* A pune tara la cale. (O discutie lunga si fara rost)
* A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)
* Arde casa si el cu luleaua "Da-mi un foc". (Cineva care vine cu pretentii minore într-o împrejurare mult mai importanta)
* Are balta peste. (Cineva care este îndestulat)
* Are limba despicata. (E siret ca sarpele)
* Are limba înveninata. (Vorbeste de rau)
* Are minte de gaina.(E fraier, usor de pacalit)
* Are o potcoava si-i mai trebuie trei si calul.
* Are o zi lucratoare si una sarbatoare.
* Are spor la treaba. (Cineva harnic, lucreaza repede)
* Are suflet de câine.
* Asa e când e sa se duca de râpa. (Un lucru sortit sa nu reuseasca)
* A sari în ochi. (Un lucru cert)
* A sari peste cal. (a exagera)
* Aschia nu sare departe de trunchi.
* A scoate ceva din pamânt, din piatra seaca. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
* A scoate-o din pamânt, din iarba verde. (A minti)
* Asculta si nu te mânia, ca sa te poti îndrepta.
* A se culca odata cu gainile. (Devreme)
* A se da de ceasul mortii. (A fi framântat la maximum de un gând)
* A se da de ceasul mortii. (A se stradui în zadar)
* A se da de gol. (A-si dezvalui o intentie ascunsa)
* A se da peste cap pentru a face un lucru.
* A se dezbraca de caracter. (A-si pierde cumpatul si trece la vorbe/fapte urâte)
* A se face ca ploua. (se face ca a uitat ce s-a întâmplat)
* A se face luntre si punte. (A face tot posibilul)
* A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
* A se lasa pe tânjeala. (A se lenevi)
* A se uita ca curca în fântâna.
* A se uita ca curca-n craci.
* A se uita ca mâta-n calendar.
* A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
* A-si baga mintile-n cap. (A-si îndreapta purtarea)
* A-si bate singur cuie-n talpa. (A-si crea necazuri)
* A-si da arama pe fata. (A-si dezvalui intentii rele)
* A-si da cu parerea.
* A-si da în petic. (A-si da pe fata, fara voie, anumite cusururi)
* A-si da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
* A-si face singur bube-n cap.
* A-si iesi din fire. (A se supara, a-si pierde cumpatul)
* A-?i înghi?i cuvintele. (A fi surprins)
* A sta calare pe noroc.
* A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
* A sta cu burta la soare.
* A sta cu burta pe carte.
* A sta cu un ochi la slanina si cu altul la faina.
* A strica orzul pe gâste. (A da cuiva care nu pretuieste ce primeste)
* A strica prietenia cu cineva.
* A trage la saiba. (Muncå monotona de zi cu zi)
* A trancani vrute si nevrute.
* A trecut baba cu colacii. (A ezitat sa întreprinda ceva favorabil)
* A uita de la mâna pâna la gura.
* A umbla cu capul in nori. (Visator)
* A umbla cu cioara vopsita. (A minti, a incerca sa însele)
* A umbla hai-hui. (Fara rost)
* A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de suparare)
* A vedea rosu înaintea ochilor. (Mânie)
* A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
* A veni pe nepusa masa. (Pe neasteptate)
* A vorbi cu tâlc. (Cu subînteles)
* A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
* A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
* A zburat puiu cu ata. (Ai pierdut ocazia)

B

* Bacsisul este inclus dar nu este exclus.
* Ba e alba, ba e neagra. (Cineva care încearca sa minta)
* Bagi pe dracu’n casa cu dracu si nu-l poti scoate cu suta de arhierei.
* Banii fac bani si paduchii tot paduchi.
* Banul e ochiul dracului.
* Banul e o mica roata ce-nvârteste lumea toata.
* Banul face din om neom.
* Banul la ban trage.
* Barbierul învata meseria pe capul prostilor.
* Barca cât este de veche tot mai trece-odata iazul/ Baba cât e de batrâna tot ar mai sari pârleazul (Pastorel Teodoreanu)
* Bataia e rupta din rai. (Se spune despre educatia copiilor)
* Bataia la copii e ca buruiana de leac / e rupta din rai. (Demodat)
* Batrânetile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
* Beleaua sta pe capul omului ca paduchii pe câine.
* Binefacerile facute altora nu trebuie reamintite.
* Bine faci, bine gasesti.
* Binele ce-l faci cuiva, ti-l întoarce vremea care vine.
* Boala intra cu carul si iese pe urechea acului.
* Boala lunga - moarte sigura! (Un lucru cu care te chinuiesti îndelung e sortit sa nu reuseasca)
* Bogatul nu crede saracului si satulul nu crede flamândului.
* Brânza buna în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-si face cinste)
* Buba cap nu face pâna nu se coace.
* Bucuria trece repede, dar durerea nu se uita.
* Buna ziua ti-am dat, belea mi-am capatat.
* Burta plina nu învata bine.
* Buturuga mica rastoarna carul mare.


C

* Ca românu' nu-i nici unu', unde-s multi putea fi unu!!
* Capra e plina de râie dar umbla cu coada in sus.
* Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagereaza)
* Capul face, curul trage. (Suferi daca nu judeci când faci un lucru)
* Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul încovoaie).
* Capul tau a mai fost la un cur de baba. (N-ai minte)
* Cauta bataia cu lumânarea. (Se spune la copii)
* Caile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
* Capatâna cinci oca. (Se spune cuiva încapatânat)
* Câinele care latra nu muscâ.
* Câinele fuge de zburatura nu de îmbucatura.
* Câinele moare de drum lung si prostul de grija altuia.
* Câinii latra, caravana trece.
* Calatorului îi sta bine cu drumul. (Sa nu zabovesti când întreprinzi ceva)
* Calicia pierde omenia.
* Calul de dar nu se cauta la dinti.
* Calul moare de drum lung si prostul de grija altuia.
* Când ai intrat în rahat pâna la nas, tine-ti gura închisa.
* Când esti satul lasa câteva firimituri si la vrabii.
* Când îi dai îi fata vaca, când îi ceri îi moare boul.
* Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodata)
* Când mori nu iei nimic cu tine.
* Când ne-o fi mai rau sa ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
* Când nevasta tace, sa n-o-ntrerupi.
* Când omul cade, îi piere si umbra.
* Când pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa.
* Când se duce parca vine si când vine parca sta (Cineva care nu face nimic)
* Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
* Când vorbesti sa fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
* Cârnatul când se-ndeasa începe a crapa.
* Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)
* Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
* Ce-am avut si ce-am pierdut? Caprele tot sapte sunt.
* Ceapa are multe fuste dar tot degera la frig. (Calcâiul lui Ahile)
* Ce are-n gusa - si-n capusa. (Cineva care vorbeste vrute si nevrute)
* Ce are sula cu prefectura? (Asociatie nepotrivita de idei)
* Ce crezi tu ca poti face, altii au facut deja.
* Cerul e mai negru ca dracul.
* Ce dai, aia primesti.
* Ce e-n gusa, si-n capusa. (Cineva care vorbeste vrute si nevrute)
* Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
* Ce faci cu mâna ta e bun facut.
* Ce omul face, nici dracul nu desface.
* Ce-i al tau e pus deoparte.
* Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul ca ai primit/mostenit ceva netrebuitor)
* Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de rautate)
* Cei mai multi din nestiinta gresesc la cele de cuviinta.
* Ce înveti la tinerete, aia stii la batrânete.
* Ce-i prea mult strica.
* Cel ce se teme sa piarda nu poate sa câstige.
* Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
* Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
* Ce omul face, nici dracul nu desface.
* Ce stie tot satul, nu stie barbatul. (Barbatul e ultimul care afla ca nevasta îl înseala)
* Ce-ti doresti tu tie sa-mi dea Dumnezeu mie.
* Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.
* Ce ti-e scris, în frunte ti-e pus. (Fiecare om are o soarta, un destin)
* Ce tie ti se pare neînchipuit de greu, altii deja au facut.
* Ceva care se duce de râpa. (se distruge)
* Ceva care se petrece din an în paste. (foarte rar)
* Ceva care "vine peste mâna". (Un lucru neconvenabil)
* Ceva de care s-a ales praful.
* Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o fapta ne la locul ei)
* Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care functioneazå perfect)
* Ce vine de la Domnul e bun venit.
* Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Îsi doreste ce nu-i då mâna)
* Cilivizatia e diferenta dintre ogor si maidan.
* Cine alearga dupa doi iepuri, nu prinde niciunul.
* Cine are barba, are si pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
* Cine are nevasta buna ajunge fericit. Cine are nevasta rea ajunge filozof.
* Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
* Cine are urechi de auzit, sa auda!
* Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
* Cine e harnic si munceste are tot ce vrea. Cine-i lenes si chiuleste are tot asa.
* Cine face bine, bine gaseste; / Cine face rau, rau-l însoteste.
* Cine fura azi un ou, mâine va fura un bou.
* Cine fura o pâine ajunge-n puscarie, cine fura un milion ajunge ministru.
* Cine-mparte, parte-si face.
* Cine munceste n-are timp sa faca bani.
* Cine ne viziteza ne face onoare, cine nu, placere.
* Cine nu crede în el însusi nu crede în nimic.
* Cine nu munceste, nu manânca.
* Cine nu voieste când poate nu va mai putea când va voi.
* Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
* Cine râde la urma râde mai bine.
* Cine s-a fript cu ciorba, sufla si-n iaurt.
* Cine sapa groapa altuia, cade singur în ea.
* Cine seamana vânt culege furtuna.
* Cine se amesteca în tarâte, porcii îl manânca. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
* Cine se aseamana, se aduna.
* Cine se scoala de dimineata, departe ajunge.
* Cine se scuza se acuza.
* Cine te vede intrând în cârciuma nu zice ca ai intrat sa te închini.
* Cine umbla cu miere se mânjeste si pe buze.
* Cine umbla pe drum cu gândul acasa îsi pierde caciula în târg.
* Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
* Cineva care are capul banita de carte.
* Cineva care are gura spucata. (Prevede ceva neplacut)
* Cineva care are fitilul scurt. (Certaret)
* Cineva care este ciuca batailor. (Manânca bataie tot timpul)
* Cineva care este coada de topor. (Sta în slujba cuiva care asupreste lumea)
* Cineva care este turnator. (Spioneazå si dezvaluie)
* Cineva care e "mort" dupa altcineva. (Iubeste nespus)
* Cineva care e "mort" dupa ceva. (Doreste un lucru foarte mult).
* Cineva care este "beat-curca". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i taia)
* Cineva care este cu capsa pusa. (Certaret)
* Cineva care este cu un ochi la slanina si cu altul la faina. (hraparet)
* Cineva care este "lasa-ma sa te las" (Desinteresat, moale la treaba)
* Cineva care nu-si vede lungul nasului. (Îngâmfat si cam obraznic)
* Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare buna.
* Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogatit)
* Cineva care se misca "ca ochii mortului". (E încet la treaba)
* Cineva care "si-a baut mintile". (Din cauza bauturii face lucruri nechibzuite)
* Cioara mândra si flamânda.
* Colac peste pupaza. (Ceva care vine sa inrautateasca o situatie deja precara)
* Copacii mor în picioare.
* Copacul cu radacini adânci nu se teme de furtuna.
* Copilul cu doua moase ramâne cu buricul netaiat.
* Corb la corb nu scoate ochii.
* Cu capul în biserica si cu gândul la dracu'.
* Cu cât înveti mai mult, cu atât stii mai putin.
* Cu cât tipi mai tare cu atât te doare mai rau.
* Cui pe cui se scoate.
* Cuiva îi lipseste o doaga. (Nu e întreg la minte)
* Cultura e ceea ce ramâne când ai uitat tot ce ai învatat.
* Cum a venit, asa s-a dus. (Ce se câstiga usor, se pierde repede)
* Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul împacat.
* Cum e tocul - si pistolul.
* Cum e turcul asa e si pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
* Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
* Cum îti asterni, asa dormi.
* Cum îti asterni, cum vine altul si se culca în locul tau.
* Cum pui asa aduni, si cum semeni, asa culegi.
* Cum se duce parca vine, si când merge parca sta. (Ceva care nu functioneza)
* Cum te scoli de dimineata, asa îti merge toata ziua.
* Cu munca si cu rabdare, poti face cât unul mare.
* Cu o floare nu se face primavara.
* Cu rabdarea treci si marea.
* Curaj gaina ca te tai. (Îndemn de a face un lucru neplacut)
* Curatenia este mama sanatatii.
* Curca de beat. (La curcan i se baga rom pe gât înainte de a-l taia)
* Cu sare si cu smântâna si opinca tatii e buna.


D

* Daca alergi sa câstigi bani îi dai înapoi la doctor.
* Daca baba avea ventil, se chema automobil. (O supozitie improbabila)
* Daca dai cu ciomagul, vezi ca are doua capete. Unul s-ar putea sa se intoarca pe spinarea ta.
* Daca îti dau una, zici ca n-ai avut noroc. (Amenintare)
* Daca mergem împreuna vreau sa-ti simt cotul.
* Daca minti odata trebuie sa minti de mai multe ori.
* Daca nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treaba facuta pe dos)
* Daca si cu Parca se plimbau în barca. Si daca Daca nu era, Parca parca se-neca.
* Daca taceai, filozof ramâneai.
* Daca te bagi între lupi, urla ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
* Daca te iei dupa capul altuia te duci de râpa.
* Daca te lasi în coada la tors, Joimarita îti agata fuiorul în prajina. (Se spune la fete)
* Daca totul a iesit bine, înseamna ca ai gresit undeva.
* Daca umbla porcul cu paiu-n gura, se schimba vremea.
* Daca vrea sa-si înece câinele, taranul spune ca e turbat.
* Daca vrei sa scapi de un prieten, imprumuta-i bani.
* Daca vrei sa te îneci, fa-o într-o apa adânca.
* Da ce te lasa inima.
* Da cuiva un deget si-ti ia toata mâna.
* Da Doamne sanatate, ca belele curg.
* Da-i Doamne Românului mintea de pe urma. (Dupa multe încercari nereusite, o idee buna)
* Dar din dar se face rai.
* Darul nu dupa marime, ci dupa dragoste se pretuieste.
* De bani se plâng toti, dar de minte niciunul.
* De când era lupul catel si magarul vitel.
* De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
* Decât codas la oras, mai bine în satul tau fruntas.
* Decât cu un prost la câstig, mai bine cu un destept la paguba.
* Decât multa minte stiu ca e mai bine sa ai totdeauna un dram de noroc.
* Decât o suta de ani cioara, mai bine un an privighetoare.
* Decât sa manânc pâine cu unt si sa ma uit în pamânt, mai bine manânc pâine cu sare si ma uit la soare.
* Decât sa plânga mama, mai bine sa plânga ma-sa.
* Decât un cal obosit, mai bine un magar odihnit.
* Decât un car de frumusete, mai bine un dram de minte.
* Decât vin otetit / mai bine otet cinstit.
* De ce îti este frica, de aia nu scapi.
* De ce nu-ti pasa nu-i al tau.
* De ce te îmbogatesti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
* De ce te-mbeti daca stii ca-ti face rau?!
* De departe ochiu-ti bate, de aproape ochiu-ti scoate. (Lucrurile nu sunt asa cum par la prima vedere)
* De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru capatat usor se pierde repede)
* De treci Dunarea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
* De unde iei trebuie sa si pui.
* De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
* De urâta nu-i frumoasa, da'i desteapta, proasta dracu.
* Degraba sa asculti, târziu sa graiesti. Si la mânie cu totul sa zabovesti.
* Despre morti, numai de bine.
* Destept de-i crapa capul. (E prost)
* Desteptul învata din greselile altora, dar prostul nici macar din greselile lui.
* Desteptul se loveste cu capul de zidul prostilor.
* Din greseli înveti.
* Din vorba se face fapta si din fapta vorba.
* "Doamne fereste!" pân' te nimereste.
* Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocratie)
* Doi încarca, doi descarca. Merge treaba? Merge! (Lucru facut în zadar si fara cap)
* Domnia si prostia se platesc.
* Domnul a dat, Domnul a luat!
* Doua, si cu a brânzii - noua. (Socoteala încurcata)
* Doua vorbe un ban nu fac. (Vorba în zadar)
* Dracul nu e asa de negru cum crede lumea.
* Draga draga pân' ti-o baga. (Face curte la început)
* Dragostea e ca o doctorie: daca e prea multa te omoara.
* Dragoste cu pacoste. (Din prea mula iubire se întâmpla lucruri neplacute)
* Drumul cunoscut e cel mai scurt.
* Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
* Dumnezeu a facut trandafirul si dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
* Dumnezeu îti da, dar în gura nu-ti baga.
* Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rau e pedepsit, dar nu fizic)
* Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
* Dupa fapta si rasplata.
* Dupa furtuna vine si vreme buna. (Omul spera la necaz)
* Dupa mine - potopul. (Nu-mi pasa de ceilalti)
* Dupa petrecere vine "ziua regretelor". (Când ti-e rau si te doare capul)
* Dupa razboi multi viteji se arata.
* Dupa tramvai si dupa femei sa nu fugi niciodata.
* Du-te cu Domnul si sa te întorci sub scut. (Lit. De la razboi mortii erau adusi pe scut)
* Du-te învârtindu-te.(Vrei sa scapi de cineva)


E

* E bun sa-l trimiti dupa moarte.
* E ca magarul între oi.
* E cu un ochi la slanina, cu altul la faina. (Cineva hraparet)
* E gura cascata / E zapauc / E cu capul în nori.
* E "gura sparta". (Vorbeste vrute si nevrute)
* E lesne a povatui, si anevoie a se povatui.
* E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
* E mai dificil sa corectezi o opera decît s-o scrii. (Spun corectorii)
* E pe bune. (Nu e gluma)
* E rau cu rau, dar mai rau e fara rau. (Prea mult bine te face neom)
* E rupta din stele. (Fata frumoasa)
* E scump la tarâte si ieftin la faina. (Face afaceri proaste)
* E spurcat la gura. (Vorbeste urât).
* Esti cam într-o ureche. (Zapacit)
* Esti cam "Lasa-ma sa te las". (Lenes, inactiv)
* Esti nehotarâta ca fata mare la maritat.
* Esti o belea pe capul omului.
* Esti un drac împielitat. (Esti nazbâtios - Se spune la copii)
* Eu domn, tu domn, cine sa duca sacul?
* E un om dintr-o bucata. (Pe care te poti bizui)
* E un om - sa-l pui la rana/ E ca buruiana de leac.
* Eu sunt mic, nu stiu nimic. Tata-n pod beleste oaia. (Când cineva vrea sa ascunda adevarul, dar se da de gol)
* Exemplele rele strica moravurile bune.
* Exemplele sunt facute pentru prosti.


F

* Fa bine la altul, sa vezi tu cum îti auzi vorbe.
* Face planul ca tiganul. (Un plan cam naiv si nereusit)
* Face un lucru cum îl duce capul.
* Fântâna adevarata nu îngheata niciodata.
* Fa-te frate cu dracul pâna treci lacul.
* Fa-ti iarna car si vara sanie.
* Femeia care e rea de musca. (Îsi înseala barbatul cu oricine)
* Femeia care face pe mironosita. (Alintata si nevinovata)
* Femeia care zbora ca cioara din par în par.
* Femeia este un rau necesar.
* Femeia nebatuta e ca moara neferecata.
* Femeia te ridica, femeia te coboara.
* Femeia "usoara" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rau platesti..."
* Femeia vede unde barbatul abia zareste.
* Fereste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur.
* Fereste-te de câine mut / si de om tacut.
* Fiecare cioara îsi lauda puiul.
* Fiecare pasare pe limba ei piere.
* Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n tara mea.
* Fie pâinea cât de rea, tot ti-o fura cineva.
* Foaie verde loboda, gura lumii sloboda.
* Foamea te scoate afara din casa.
* Frate ca frate, da' brânza-i pe bani barbate.
* Frica pazeste bostanaria.
* Fricosul roade osul.
* Fricosul se sperie si de umbra lui.
* Frumoasa parca e rupta din rai.
* Fuga e rusinoasa, dar e sanatoasa.
* Fuge de manânca pamântul.
* Fuge de rupe pamântul.
* Fuge de-i sfârâie calcâiele.
* Fugi de cel ce pupa în bot, / ca îti ia din punga tot.


G

* Gaina batrâna face zeama buna.
* Gaina vecinului face oua mai mari.
* Gând la gând cu bucurie.
* Gânduri multe, fara treaba, / Dovedeste minte slaba.
* Ghinioanele se tin lant.
* Ghinionul îl dai afara pe usa si el intra pe fereastra.
* Ghinionul nu vine niciodata singur.
* Graba strica treaba.
* Greseala recunoscuta este pe jumatate iertata.
* Greu la deal cu boii mici.
* Gura bate curul.
* Gura copilului adevar graieste.
* Gura lumii-i sloboda.
* Gura lumii n-o astupa nici pamântul.
* Gura pacatosului adevar graieste.


H

* Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o actiune riscanta)
* Hai gaina la culcare ca ti-e gusa plina.
* Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
* Hopa Mitica - cade-n cap si se ridica.
* Hotul de la hot învata.
* Hotul jura si iar fura.
* Hotul neprins e negustor cinstit.
* Hotului de hot îi e frica.
* Hotul zice c-a glumit / Când vede ca l-ai zarit.


I

* Iarna n-au mâncat-o lupii.
* Inima de vânzator e venin otravitor.
* Interesul poarta fesul.
* Iubeste-ti copilul ca si cum ar fi al tau. //proverb marinaresc



Î

* Îi dai cuiva „mura în gura”. (Totul de-a gata)
* Îi sare tandara. (Se supara repede)
* Îi trazneste prin cap ce nici cu gândul nu gândesti. (Unul cu idei nastrusnice)
* Îl ia gura pe dinainte. (Dezvaluie un secret)
* Îmbracat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbracat prost sau cu haine de pomana).
* Înainte de a porunci învata a te supune.
* Încaleca si fute, descaleca si du-te. (Fa-ti interesul fara sa-ti pese de altcineva)
* În coada la arat, în fata la adunat.* În tara orbilor, chiorul este împarat.
* Întrebarea / Trece marea.
* Intri bou (la scoala) si iesi vaca. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
* Învata de la altii, dar fa cum stii tu.
* Învata pe altii, ca sa fii învatat si tu.
* În viata e bine sa fii blând ca un miel, dar când în jurul tau sunt lupi e bine sa fii leu.
* În viata e bine sa te feresti chiar si de greselile altora.
* În viata sunt doua cuvinte care deschid multe usi: "trage" si "împinge".
* Îti da mâna sa faci ceva. (Ai posibilitatea)
* Îti fac buzunar la burta! (Amenintare cu cutitul).
* Îti faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decaveaza)
* Îti intra pe o ureche si îti iese pe amândoua.
* Îti tai craca de sub tine.


J

* Jocul greseala asteapta.
* Judeca întâi pe om si apoi îl spânzura.
* Judecatorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârtîie.
* Jupâneasa duce casa si jupânul duce drumul.


L

* La balega subtire putinica apa trebuie.
* La balega uda nu-i trebuie multa apa.
* La barza chioara îi face Dumnezeu cuib.
* La bulboana se aduna pestii. (Lumea se aduna unde se întâmpla ceva)
* Lacomia strica omenia
* Lac sa fie,ca broaste-s destule.
* Lada la mine, cheia la tine.
* La disperare omul nu mai judeca.
* La nevasta jucausa sta gunoiul dupa usa.
* La omul sarac nici boii nu trag.
* La osul cu multa carne trag ciorile.
* La placinte înainte, la razboi înapoi.
* La pomul laudat sa nu te duci cu sacul.
* La unul muma, la altul ciuma.
* Lasa pe mâine ce poti face azi ca poate mâine nu mai este nevoie.
* Las-o balta/moarta. (O discutie/actiune care nu duce nicaieri)
* Las-o jos, ca macane. (Se spune cuiva care încearca sa pacaleasca).
* Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care sustine ceva nesigur)
* Lauda de sine nu miroase-a bine.
* Lauda-ma gura ca d-aia-ti dau friptura.
* La unii li s-a dat capul ca sa nu le ploua-n gât.
* La unul muma si la altul ciuma.
* Le muti de la Ana la Caiafa. (Muti lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemâna)
* Lenea-i cucoana mare, care n-are de mâncare.
* Lenesul adoarme din picioare.
* Lenesul la toate zice ca nu poate.
* Lenesul mai mult alearga si scumpul mai mult pagubeste.
* Lenesului îi pute pamântul sub el.
* Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
* Lucrul amestecat, pute a cacat. (Nu te baga într-o situatie neclara)
* Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
* Lume-lume, nu e glume/ Pe afara-i vopsit gardul, înauntru-i leopardul/ Sapte muzici - trei! (Lauda mincinoasa)
* Lupu-si schimba parul, dar naravul ba.


M

* Mai bine burtos de la bere decât cocosat de la munca!
* Mai bine sarac dar curat, decât negustor încurcat.
* Mai mare daraua decât ocaua.
* Mai treaca-mearga...(Ce ai facut pâna acum ~~ dar de acum înainte...)
* Mama prostilor e mereu gravida.
* Mama-npunge si eu trag, ce mai camasuta-mi fac!
* Masoara de doua ori si taie odata.
* Mâna magarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
* Manânci un sac de sare cu un om si tot nu-l cunosti.
* Mâncarea e fudulie, bautura e temelie. (Se spune la chef)
* Mânia cu nimic altceva se potoleste, decât cu îndelunga rabdare.
* Mânia de seara sa o lasi pe dimineata.
* Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
* Mâta blânda zgârie rau.
* Meseria este bratara de aur.
* Meseria nu se învata, se fura.
* Mielul blând suge la doua oi.
* Minciuna are picioare scurte.
* Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.
* Minciunile împaratului sunt adevarurile saracului.
* Mintea ta a mai fost la un fes de baba.
* Minte de îngheata apele.
* Moartea a fost asa sigura de victorie încât ne-a dat o viata avans.
* Mort a fost si-a-nviat. (Cineva care s-a însanatosit repede)
* Mortii cu mortii si vii cu viile.
* Mortul al dracului si banul al popii. (Preot hraparet)
* Multe-am tras si nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu ma sperii de ghinion)
* Multi vad, putini cunosc.
* Multi vad putini înteleg.
* Munca înnobileaza pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
* Munceste ca câinele la umbra.
* Munte cu munte se-ntâlneste, d-apai om cu om.
* Muta mortul la usa altuia.
* Mutul tace dar le face.


N

* N-aduce anul ce aduce ceasul.
* N-am cuvinte sa ma exprim. (Superlativ pozitiv si negativ)
* Na parale, da-mi pastrama! (Varianta)
* Na paraua, da-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
* Neamurile si vecinii sunt dati de Dumnezeu, prietenii ti-i alegi singur.
* Ne-avem bine ca catelul cu purcelul.
* Ne-avem ca câinele cu pisica.
* Nebunia e sora cu prostia.
* Ne furam caciula unul altuia. (Încercam sa ne pacalim unul pe altul)
* Ne nastem goi, uzi si flamânzi. De abia dupa aceea lucrurile se înrautatesc.
* Negustorul fricos nu face câstig.
* Nemultumitului i se ia darul.
* Nevasta buna e o comoara la casa omului.
* Nevoia e mama nascocirilor.
* Nevoia învata pe om.
* Nici acum si nici aiurea. (Niciodata)
* Nici cal nici magar. (Un lucru nefacut ca lumea)
* Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
* Nici din salcie pere, nici din rachita visinele.
* Nici în caruta, nici teleguta. (Ceva nedecis)
* Nici jandarul nu-i de fer, sa nu intre brisca-n el. (Ardeal)
* Nici laie, nici balaie. (O discutie fara concluzii)
* Nici lelea cu bârnete, nici badea cu altite.
* Nici nu e frica de furnica, de Nechita nici atâta.
* Nici nu stii de unde sare iepurile.
* Nici o fapta buna nu scapa nepedepsita!
* Nici oaie între lupi, nici lup între oi (sa nu fii).
* Nici pe dracu sa-l vezi, nici cruce sa-ti faci.
* Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
* Nici toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile asa cum le primesti)
* Nici turc, nici turleac la un fleac.
* Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.
* Nimeni n-a mostenit pamântul.
* Nimeni nu face rau cuiva fara sa creada ca e bine ceea ce face.
* Nimeni nu-i profet in tara lui.
* Nimeni nu s-a-mbogatit pe munca cinstita.
* Nimeni nu s-a nascut întelept, dar multi au murit prosti.
* Nimeni nu s-a nascut învatat.
* Nimeni nu-si da osteneala sa convinga, atunci când poate sa porunceasca.
* Nimic nu e nou sub soare.
* Noaptea e cel mai bun sfetnic.
* Noapte buna gaina ca ti-e gusa plina.
* Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...(Secara)
* Nor mare - ploaie mica.
* Noroc noroc si cu nasu-n troc.
* Norocu-i dupa cum si-l face omul. (Dar pe unii îi pocneste din senin)
* Norocul e de partea celor curajosi.
* Norocul vine când nici cu gândul nu gândesti.
* Nu avem decât o viata - numai pisica are noua.
* Nu bea apa din pumnul altuia ca niciodata nu vei fi satul.
* Nu cara apa cu ciurul.
* Nu cara apa la fântâna.
* Nu cerceta aceste legi ca esti nebun de le-ntelegi.(Eminescu?)
* Nu cere ce nu ti se poate da.
* Nu da sfaturi - Prostul nu le întelege. Desteptul e satul de sfatuitori. Da solutii in loc de sfaturi!
* Nu da vrabia din mâna pe cioara de pe gard.
* Nu e locul ci e dobitocul.
* Nu e nici cal, nici magar.
* Nu e pentru cine se pregateste/ E pentru cine se nimereste!
* Nu esti beat atâta timp cât poti sta întins pe podea fara sa te sprijini.
* Nu esti în toate mintile. (Esti nebun)
* Nu exista padure fara uscaturi. (Printre oameni de treaba exista si lichele)
* Nu face pe prostul ca asa ramâi. (Lumea te considera dupa impresia pe care o lasi)
* Nu face purici multi pe aici. (Are de gând sa plece)
* Nu-i ajungi cu prajina la nas. (Cineva îngâmfat)
* Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
* Nu-i da Doamne omului cât poa-sa duca.
* Nu-i da nici macar piatra sa-ti spargi capul.
* Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
* Nu îi da, Doamne, omului cât poate sa duca.
* Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
* Nu învata gaina sa faca oua.
* Nu-i pentru cine se pregateste, ci pentru cine se nimereste.
* Nu lasa pe mâine ce poti face azi.
* Nu face azi ce poti lasa pe mâine. (Ironic)
* Numai c-o lovitura copacul nu cade.
* Numai în pomul plin de roade arunca oamenii cu piatra.
* Nu mai poate de bucurie.
* Nu mai umbla brambura.
* Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
* Nu-mi mai trebuie ca m-am prajit odata.
* Nu-mi mai trebuie ca m-am prajit odata.
* Nu mor caii când vor câinii.
* Nu numai sa cunosti ceea ce se cuvine, ci sa si urmezi dupa cum se cuvine.
* Nu persista in prostie.
* Nu poti sa faci din rahat bici si sa si pocneasca.
* Nu pune cal de curse sa traga la plug.
* Nu "pune mâna", ca "te frigi". (Daca furi, te prinde)
* Nu pune paie pe foc.
* Nu râde de necazul altuia.
* Nu rupe floarea, daca vrei sa vezi rodul ei.
* Nu se stie ca pamântul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
* Nu-si cunoaste lungul nasului. (E încrezut).
* Nu spune "hop" pâna n-ai sarit.
* Nu sta, ca-ti sta norocul.
* Nu stie nimeni când îi bate ceasul.
* Nu stie stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
* Nu stii de unde sare iepurele.
* Nu stii pe ce lume traiesti. (Esti desprins de realitate)
* Nu supara mai mult pe cel în mânie cazut, ca mai rau se înversuneaza, ca focul când îl zgândari.
* Nu te baga in tarâte ca te manânca porcii.
* Nu te baga unde nu-ti fierbe oala. (Nu-ti da cu parerea la ce nu te pricepi)
* Nu te grabi ca n-au intrat zilele-n sac.
* Nu te întinde mai mult decât îti este plapuma.
* Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
* Nu te lua la întrecere cu altii, ci cu tine însuti.
* Nu te pune la mintea nebunului.
* Nu te pune la mintea nebunului.
* Nu te pune la mintea nebunului, ca te duci de râpa.
* Nu te râde ca te-ajunge!
* Nu te râde ca te-ajunge.
* Nu-ti baga nasul in ciorba altuia.
* Nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala.
* Nu-ti bate joc de nenorocul altuia.
* Nu-ti bate singur cuie in talpa.
* Nu-ti da arama pe fata!
* Nu-ti da în petic. (Nu face gafe.)
* Nu-ti lua apa peste cap. (Ia atâta lucru cât poti duce la bun sfârsit)
* Nu-ti lua apa peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depaseste)
* Nu-ti pune mintea la ce nu te pricepi.
* Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar asa cum ti se dau)
* Nu tot ce luceste e diamant.
* Nu tot ce zboara se manânca.
* Nu toti ce te baga in cacat iti vor raul, si nu toti ce te scot din cacat iti vor binele.
* Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
* Nu umbla de colo-colo cu traista-n protap.
* Nu vede padurea de copaci.
* Nu vezi padurea de copaci.
* Nu vinde castraveti la gradinar.


O

* O femeie care este urâta ca muma padurii.
* O femeie care e rea de musca. (E curva)
* Obiceiul usureaza povara.
* Obraznicul manânca praznicul.
* Obrazul subtire cu cheltuiala se tine.
* Ochii care nu se vad, se uita.
* Ochii sunt oglinda sufletului.
* Ochii te sperie, mâinile te-ajuta. (nu e asa mult de lucru cum pare)
* Ochii vad, inima cere, / Dar e rau când n-ai putere.
* Ochiul stapânului ingrasa vaca.
* O mâna spala pe alta si amândoua obrazul.
* O mie de vorbe doi bani nu fac.
* Omul blând ca apa lina.
* Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
* Omul când n-are ce face se scarpina-n cap.
* Omul care-i prost / N-are nici un rost.
* Omul cât îl lasi atâta se întinde.
* Omul cât traieste învata.
* Omul cauta leac unde simte ca îl doare.
* Omul cu rude nu piere.
* Omul fara patrie e ca puiul fara mama.
* Omul gospodar îsi face iarna car si vara sanie.
* Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
* Omul întelept îsi face vara sanie si iarna o pune pe foc.
* Omul învata cât traieste si când moare tot prost este.
* Omul la mânie, cade-n nebunie.
* Omul nu e niciodata multumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
* Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
* Omul poate povatui pe altul, dar pe sine niciodata.
* Omul rau e ca carbunele, daca nu te arde, te înnegreste.
* Omul sfinteste locul.
* O persoana care este "Usa de biserica". (Cinstita, fara pata)
* Oricând e loc de mai rau.
* Orice cal ajunge gloaba.
* Orice învat isi are si dezvat.
* Orice lauda ascunde o doza de minciuna si de invidie.
* Orice lucru este bun la timpul sau.
* Orice minune nu tine decât trei zile.
* Orice nas îsi are nasul. (Cine face rau va fi pedepsit)
* Ori te poarta cum ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e portul.
* Or la bal, or la spital.
* O vorba rea raneste mai mult decât o sabie ascutita.


P

* P...a buna - în balarii. (Femeia saraca e iubareata)
* Pacala însurat si femeia nebuna.
* Pacala s-a luat dupa vecinul si a dat de bucluc.
* Padurea da coada securei.
* Pâna când sa se întâmple un lucru îti iese parul prin caciula.
* Pâna copilul nu plânge, mama piept nu-i da.
* Pâna la Dumnezeu te manânca / omoara sfintii.
* Pâna la Dumnezeu, te manânca sfintii! (E greu sa-ti faci dreptate)
* Pâna nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrastie)
* Pâna s-o dumiri Ion/ Ara plugul un pogon.
* Pâna sa faci tu un lucru îti iese parul prin caciula.
* P..a nu stie carte. (Expresie urâta, folosita de cei care alearga dupa femei)
* Parca e picat din luna. (Cineva zapacit)
* Parca ti-a iesit o pasarica din gura. (Ai spus un lucru întelept.)
* Parintii au mâncat agurida, si la copii li se strepezesc dintii. (Parintii fac greseli, copiii trag ponoasele.)
* Pasarea se prinde cu graunte, omul cu vorbe frumoase.
* Patru ochi vad mai bine decât doi.
* Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese.
* Paza buna trece primejdia rea.
* Paza mica trece primejdia mare.
* Pe afara-i vopsit gardul, înauntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Sapte muzici - trei.(Lauda mare ce aduce a reclama)
* Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grai lui, când vei tacea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
* Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
* Pe dinafara e frumos, dar pe dinauntru e gaunos.
* Pentr-un bot de mamaliga, / râde prostu de se strica.
* Pestele de la cap se împute (dar se curata de la coada).
* Pe toti sa-i asculti, dar din mintea ta sa nu iesi.
* Pica para malaiata în gura lui Natafleata.
* Pisica are noua vieti.
* Pisica cu clopotei nu prinde soricei.
* Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
* Pisica râzgâiata nu prinde soareci niciodata.
* Plete lungi si minte scurta, judecata mai marunta.
* Ploaia din mai face malai.
* Poale lungi si minte scurta. Geaba le scurtara-n poale ca nu au mintea mai lunga. (Pastorel Teodoreanu)
* Pofta vine mâncând.
* Politetea este cheia de aur care deschide toate usile.
* Pomul se cunoaste dupa roade, omul dupa fapte.
* Porcul îl bati si el zice ca-l scarpini.
* Porcul unde se caca, acolo manânca.
* Povara mai grea decît spinarea ta sa nu ridici, ca sa nu te poticnesti.
* Prea multi bucatari strica supa.
* Prietenia e posibila doar între oameni buni.
* Prietenul la bani se cunoaste.
* Prieteni noi sa-ti faci,dar de cei batrâni sa nu te lasi.
* Prieteni sa ai putini, dar buni.
* Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste.
* Primavara e bataia pestelui.
* Primiti-ma în casa pâna ce va veti gasi dumneavoastra alta.
* Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns si nu poate fi pedepsit)
* Prin munca si staruinta,vei ajunge la dorinta.
* Printre flori cresc si buruieni.
* Privighetoarea e o cioara înainte de a se marita.
* Prost, prost, da-i al nost'.
* Prostu' daca nu-i fudul, parca nici nu-i prost destul.
* ?rostul cere si desteptul aduna.
* Prostul face ce vede si ce aude crede.
* Prostul nu e prost destul daca nu e si fudul.
* Prostul nu le stie, dar le nimereste.
* Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
* Pune mâna, si o sa puna si Dumnezeu mila!
* Pune punctul pe "i". (Vorbeste la obiect)
* Pune tara la cale. (A vorbi politica)


R

* Racul nu-si schimba mersul.
* Radacina e amara dar roadele dulci.
* Râd curcile de tine.
* Râde ciob de oala sparta.
* Râde ciocanul de nicovala.
* Râde dracul de catel, dar nu se vede pe el.
* Râde prostul de destept, dar nici el nu-i mai destept.
* Râde, râde dar surâde.
* Rana se vindeca, dar semnul ramâne.
* Rana veche usor sângereaza.
* Râsul e frate cu plânsul.
* Rau cu rau, dar mai rau e fara rau.
* Raul se face mai lesne decât binele.
* Razbunarea e arma prostului.
* Recunostinta e o floare care creste pe mormânt.


S

* S-a dus de-a berbeleacul. (A cazut rostogolindu-se)
* S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
* S-a dus pe apa Sâmbetei.
* S-a facut o apa si-un pamânt. (A disparut)
* S-a înfoiat ca varza / Si îngâmfat ca barza.
* S-a învatat dezbracat / Si i-e rusine îmbracat.
* Salutul între doi dusmani este primul semn al împacarii.
* Salvarea celor învinsi e sa nu mai spere nimic.
* Salvarea celor învinsi e sa nu mai spere nimic.
* Sa mai fie si un lup mâncat de oaie. (Un lucru de exceptie)
* Sa ai "cei sapte ani de acasa". (Educatia copiilor o fac parintii înainte de a începe scoala)
* Sa dai cum te lasa inima.
* Sa faci ce zice popa, nu ce face popa.
* Sa fii cu ochii în patru. (Sa fii atent la ce se petrece în jurul tau, pentru a te apara.)
* Sa fii "domn" e o-ntâmplare, sa fii "om" e lucru mare.
* Sa fii om de omenie!
* Sa iei castanele din foc cu mâna altuia.
* Sa vezi si sa nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
* Sa-i faci observatie prostului e ca si când ai trage un câine de urechi.
* Sa-i fie tarâna usoara. (Se spune la mort)
* Sa împaci capra cu varza.
* Sa n-ajungi sluga la dârloaga. (Omul care "s-a ajuns" e rau de stapân)
* Sângele apa nu se face. (O persoana care iubeste, favorizeaza sau apara pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
* Sa nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretentios)
* Sa nu faci lucru de mântuiala.
* Sa nu fie samarul mai mare decât magarul.
* Sa nu fii a cincea roata la caruta.
* Sa nu fii niciodata a cincea roata la caruta.
* Sa nu fii vaca pe care o mulg altii.
* Sa nu intri sluga la dârloaga (Cel care este însusi sluga îsi asupreste sluga)
* Sa nu mângâi pisica de la coada la cap.
* Sa nu musti mâna care-ti da de mâncare.
* Sa nu pierzi vremea.
* Sa nu pui cal de curse sa traga la plug.
* Sa nu stie stânga ce face dreapta. (Taina mare)
* Sa nu te bagi sluga la dârloaga. (Un om sarac ce "s-a ajuns" e rau ca stapân)
* Sa nu-ti crezi ochilor.
* Sa nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
* Sa nu umbli cu cioara vopsita. (Sa nu pacalesti)
* Sa nu umbli cu zaruri masluite. (Sa fii cinstit)
* Sa nu umbli haihui. (Fara rost)
* Sa nu vinzi castraveti la gradinar.
* Sa nu vinzi pielea ursului din padure.
* Sarac cu duhul.
* Sarac de-i sufla vântul prin buzunare.
* Sarac - lipit pamântului.
* Sarbatorile învrednicesc putorile.
* Sa scoti castanele din foc cu mâna altuia.
* S-a sculat cu dosu-n sus.
* S-a sculat cu noaptea-n cap.
* S-a sculat odata cu gainile.
* Sa se duca învârtindu-se. (Când doresti sa scapi de cineva foarte repede.)
* Sa te fereasca Dumnezeu de omul prost si de femeia beata.
* Sa-ti plezneasca obrazul de rusine.
* Sa-ti tii vorba-n gura. (Sa nu vorbesti când nu trebuie)
* Sa va dea Dumnezeu sanatate si casa de piatra. (Se spune la nunta)
* Sa va dea Dumnezeu sanatate si casa de piatra. (Urare. Se spune la casatorie, la nunta)
* Sa vezi si sa nu crezi!
* Se da cu capul de ceasul mortii. (Îl framânta o chestiune arzatoare)
* Se linge pe buze de pofta.
* Se misca ca ochii mortului. (E puturos)
* Se prinde cartea de el ca parul pe broasca.
* Se simte cu musca pe caciula. (Se simte vinovat)
* Se tine batos. (De neînduplecat)
* Se tine de om ca paduchele de câine.
* Se tine scai de capul omului.
* Seamana ca doua picaturi de apa.
* Soacra-soacra poama acra, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
* Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg.
* Speranta moare ultima.
* Spune-mi cu cine te însotesti, ca sa îti spun cine esti.
* Stai tot timpul cu frica-n sân.
* Strâmbii manânca tara, ca dreptii nu mai apuca.
* Strânge bani albi pentru zile negre.
* Strici orzul pe gâste.
* Suparatului i se taie nasul.
* Surdul nu le aude, dar le potriveste.


S

* Santierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.
* Si-a gasit dracu capacu.
* Si-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
* Si-asa-i bine, si-asa-i rau. (Pe deoparte e bine, pe de alta parte e rau)
* Si cu buzele unse si cu slanina in pod.
* Si cu-o floare, si cu zece, primavara tot se trece.
* Si cu oile toate si cu lupii prieteni nu se poate.
* Si desteapta si frumoasa si devreme acasa.
* Si lupul de foame iese din padure afara.


T

* Tace si le face.
* Taie frunza la câini.
* Te-ai dus bou si te-ai întors vaca. (Nu ai învatat/priceput nimic.)
* Te-ai facut de cacao. (De rusine)
* Te-a prins cu mâta-n traista. (Ai mintit)
* Te-a prins cu ocaua mica. (Esti necinstit)
* Te ard de nu te vezi. (Amenintare cu o pedeapsa grava)
* Te bagi în toate ca mararu-n bucate.
* Te faci de garagata / de bacanie / de bascalie / de panarama / da râsul lumii.
* Te roade saracia precum rugina fierul.
* Te scumpesti la tarâte si te ieftinesti la faina.
* Timpul vindeca orice rana. (E cel mai bun doctor)
* Toamna se alege pleava de grâu.
* Toamna se numara bobocii.
* Toate la vremea lor.
* Toate loviturile ranesc, ultima omoara.
* Tot patitu-i priceput.
* Tot tiganu' isi lauda ciocanu'.
* Trag feciorii la frumoase ca mustele la ... dulceata. (eufemism)
* Trai neneaco, pa/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
* Trai pe vatrai. (Cineva care o duce bine fara sa munceasca)
* Trei lucruri nu lasa în pace pe om: vinul, femeia si banul.
* Tu le faci, tu sa le tragi.
* Tu-mi spui mie ca rata-npunge, când ea macaie si fuge?


T

* Tântarul nu te lasa sa te odihnesti, dar nici nu te lasa sa muncesti.
* Tara arde si baba se piaptana.
* Tigarile sunt cuie de cosciug.
* Tine-te în pielea ta, ca sa nu dai de belea.
* Tine-ti limba-n gura ca sa ai friptura.
* Toti lenesii obisnuiesc sa-si faca planuri mari.



U

* Uita de la mâna pân-la gura.
* Ulciorul nu merge de multe ori la apa.
* Umbla cu brisca (cutitul) la carâmbul cizmei. (E prevazator sau periculos)
* Un barbat adevarat are argint la tâmple, aur în punga si otel unde trebuie.
* Una dreapta si zece strâmbe.
* Una gândeste cârciumarul, si alta betivul.
* Un arbore nu face padure.
* Una vorbim, basca ne-ntelegem.
* Un bogat când moare, saracul fluiera.
* Un bordei sa ai, numai sa fie al tau.
* Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
* Unde a fost are sa mai fie.
* Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)
* Unde dai si unde crapa. (O actiune cu efect neasteptat)
* Unde e minte multa e si nebunie multa.
* Unde e saracie e si cearta.
* Unde e una, se strâng mai multe.
* Unde e vorba multa, acolo e treaba scurta.
* Unde-i banul, acolo-i si mintea.
* Unde-i lege nu-i tocmeala.
* Unde nu faci foc, nu iese fum.
* Unde nu-i cap e vai de picioare.
* Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
* Unde nu merge suta, merge mia.
* Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
* Unde sare si unde te loveste.
* Unde-s doi puterea creste. (Daca amândoi trag in aceeasi parte)
* Unde sunt doi soldati unul ia comanda.
* Unde sunt popi multi, moare pruncul nebotezat.
* Unde-ti umbla mintea! (Consideri ca cineva are idei iesite din comun)
* Unde umbla câinii cu covrigi in coada.
* Unii au cap ca sa le ploua în gât.
* Un om prost are cap zevzec.
* Un prieten nu se pierde.
* Un tantalau mai mare nici ca se poate.
* Unul care a ajuns cineva. (A capatat renume)
* Unul care-i fripturist. (Profita de ocazie nu tocmai cinstit)
* Unul care trage spuza pe turta lui. (Care îsi asuma meritele altora)




V

* Vânzatorul care trage la cântar.
* * Varianta: Tara arde si nebunul îsi pârleste ciomagul.
* Vezi ca-i alba si zici ca-i neagra. (Încerci sa ascunzi adevarul)
* Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tau.
* Viata lenesului e grea si mai mult înveti din ea.
* Viata-viata legata cu ata. S-a rupt ata, s-a dus viata!
* Vinde faina cu ocaua mica.
* Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
* Vinul dezleaga limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
* Vorba de rau se duce ca glontul, iar cea de bine abia se aude.
* Vorba dulce e ca sarea în bucate.
* Vorba dulce mult aduce.
* Vorba e ca acul: poate sa coasa, dar poate sa si întepe.
* Vorba e facuta ca sa ascunda gândurile.
* Vorba multa - saracia omului.
* Vorbele trec, faptele ramân.
* Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
* Vorbesti de lup si lupul la usa.
* Vrabia malai viseaza. (Un scop greu de atins)
* Vrea sa faca din c...t bici. (Lucru imposibil)
* Vrea sa fie si grâul scump si faina ieftina.
* Vulturul nu prinde muste.



Z

* Zece întelepti nu pot sa descurce ceea ce un nebun a încurcat.
* Zgârcit de-si manânca de sub unghie.
* Zgârcitul e totdeauna sarac.
* Zidul alb e hârtia nebunilor.
* Ziua buna multa vreme nu tine.
* Ziua buna se lauda seara.
* Ziua cauta-ti de lucru iar noaptea de somn.
* Ziua frumoasa de dimineata se cunoaste.
* Ziua fuge de bivoli si noaptea le da cu coarnele.
* Ziua multe descopera.